Turnul Dezrobirii Basarabiei
| Turnul Dezrobirii Basarabiei | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 47°06′00″N 28°46′00″E / 47.1°N 28.7667°E |
| Localitate | Chișinău |
| Municipiu | municipiul Chișinău |
| Țara | Basarabia |
| Edificare | |
| Data începerii construcției | august 1942 |
| Data finalizării | 1 noiembrie 1942 |
| Data demolării | 1944 |
| Înălțime | 30 m (98 ft) |
| Materiale | piatra |
Modifică date / text  | |
Turnul Dezrobirii Basarabiei a fost un monument de peste 30 metri realizat în anul 1942 de Octav Doicescu și Dumitru Ghiulamila și amplasat în municipiul Chișinău (azi în Republica Moldova). La dezvelire, pe 1 noiembrie 1942, au fost prezenți Mihai al României și Mihai Antonescu.[1][2][3]
Monumentul a fost construit din inițiativa Guvernământului Basarabiei,[4] pe locul de unde mareșalul Ion Antonescu, comandant de căpetenie al armatelor germano-române, în ziua de 15 iulie 1941, a urmărit și a condus operațiile pentru eliberarea orașului Chișinău.[5]
Descriere[modificare | modificare sursă]
Monumentul se afla pe o colină în fața orașului Chișinău, pe drumul dispre Ungheni. La el au lucrat peste 500 de muncitori timp de 60 de zile, în lunile august-octombrie 1942, folosind piatră scoasă din carierele de la Ghidighici și Cricova.
Ansamblul construcției era format din trei părți:
Turnul, de formă pătrată și o înălțime de circa 30 de metri, avea pe fețele lui încrustate 14 semne din marmură, reprezentând stemele României, Basarabiei, Moldovei si a unor județe si orașe importante.
Intrarea în turn era străjuită de un basorelief cu un fragment din Columna lui Traian precum și de următoarele cuvinte „Ca și Columna lui Traian, suntem unde am fost și rămânem unde suntem”.
În interiorul turnului se afla o scară elicoidală care ducea la o cameră de rugă.
Blocul de piatră cu pisania se afla în fața turnului. Blocul era masiv de aproape 8 metri înălțime.
Colonada (propileele) era formată din 24 de stâlpi din piatră pe care erau înscrise numele unităților care au luptat pentru eliberarea Chișinăului.
Întregul monument a fost distrus de către „eliberatorii” sovietici după reocuparea Basarabiei în 1944. În prezent, locația este acoperită cu un strat gros de gunoi industrial.[5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Monumentul „Turnul Dezrobirii Basarabiei"” (în Romanian). Vocea Basarabiei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Vlad Dumbravă, Turnul dezrobirii Basarabiei de la Ghidighici, Cugetul: Revistă de istorie și cultură. 1999, Nr. 4, P. 48-50.
- ^ „Turnul Dezrobirii Basarabiei” (în Romanian). Literatura și Arta. Accesat în .
- ^ „Consiliul Unirii propune reînălțarea Turnul Dezrobirii Basarabiei”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Turnul dezrobirii Basarabiei
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Colesnic, Iurie (). Basarabia necunoscută (ed. 5). Chișinău. ISBN 9975-906-92-3.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Turnul Dezrobirii Basarabiei (Башня освобождения)
- (FOTO, VIDEO) Monumentul „Turnul Dezrobirii Basarabiei” Arhivat în , la Wayback Machine.
- Turnul dezrobirii Basarabiei de la Ghidighici[nefuncțională]
- Arh. Octav Doicescu - Turnul dezrobirii Basarabiei, Ghidighici, 1942 (distrus în 1944)
- Turnul dezrobirii Basarabiei, Timpul.md, 5 noiembrie 2010, Vasile Șoimaru