Tratatele de pace de la Paris, 1947

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Conferinţa de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie, 1946) a fost urmată de Tratatele de Pace de la semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliaţi şi statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial.

Cuprins 1 Părţile implicate 2 Transferuri teritoriale 3 Daunele de război 4 Legături externe

[modifică] Părţile implicate

• De partea aliaţilor erau Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Uniunea Sovietică, Polonia, Grecia, Iugoslavia şi Cehoslovacia)

• De partea aliaţilor înfrânţi ai Axei se aflau Italia, România, Ungaria, Bulgaria, şi Finlanda.

Tratatele au permis Italiei, României, Ungariei, Bulgariei, şi Finlandei să îşi reasume responsabilităţile ca şi state suverane în relaţiile internaţionale.

Au fost incluse o serie de clauze care defineau despăgubirile de război, drepturile minorităţilor şi ajustări teritoriale incluzând sfârşitul imperiului colonial al Italiei din Africa şi modificări ale frontierelor Ungaro-Slovace, Româno-Ungare, Sovieti-Române, Bulgaro-Române şi Sovieto-Finlandeze.

Clauzele stipulau că semnatarii vor lua toate măsurile necesare "pentru a asigura tuturor persoanelor de sub jurisdicţia sa indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, drepturile umane şi libertăţile fundamentale, inclusiv libertatea de expresie, a presei, a religiilor, a opiniei politice şi a întâlnirilor publice".

Fiecare guvern se obliga să împiedice renaşterea fascismului sau a oricărei organizaţii "politice, militare sau semi-militare, al căror scop ar fi acela de a împiedica accesul la drepturile democratice."

[modifică] Transferuri teritoriale

• Finlanda pierdea aproximativ 10% din suprafaţa sa în favoarea Rusiei. Această cerere a sovieticilor a fost privită ca o mare nedreptate în rândul aliaţilor, mai ales datorită simpatiei de care se bucura Finlanda, după războiul pe care l-a avut cu Uniunea Sovietică din 1939 - 1940.
• România îşi primea înapoi Transilvania de Nord transferată de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena, dar pierdea Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa în favoarea Uniunii Sovietice, şi Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) în favoarea Bulgariei.
• Italia ceda localităţile Tende şi La Brigue Franţei, Zadar (actual pe teritoriul Croaţiei) şi regiunea Istria (actual pe teritoriul Croaţiei şi Sloveniei) Iugoslaviei şi arhipelagul Dodecanez Greciei.

[modifică] Daunele de război

Uniunea Sovietică a emis pretenţiile maxime din partea adversarilor, cu excepţia Bulgariei, cu care avea cea mai bună relaţie dintre vechii adversari. În cazurile României şi a Ungariei însă, pretenţiile au fost foarte mari. Daunele de război, la valorile din 1938:

• $360,000,000 de la Italia;
• $115,000,000 către Iugoslavia;
• $105,000,000 către Grecia;
• $100,000,000 către Uniunea Sovietică;
• $25,000,000 către Etiopia;
• $5,000,000 către Albania;
• $300,000,000 de la Finlanda către Uniunea Sovietică;
• $300,000,000 de la Ungaria:
  • $200,000,000 către Uniunea Sovietică;
  • $100,000,000 către Cehoslovacia şi Iugoslavia.
• $300,000,000 de la Romania către Uniunea Sovietică;
• $70,000,000 de la Bulgaria;
• $45,000,000 către Grecia;
• $25,000,000 către Iugoslavia.

Prăbuşirea Uniunii Sovietice nu a dus la vreo revizuire a tratatelor, războiul din Iugoslavia a provocat însă schimbări ale graniţelor în Europa.

[modifică] Legături externe

• Seria de tratate australiene din 1948 (text complet în limba engleză).