Traian Burduloiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Traian Burduloiu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Brașov, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria
 Regatul României
 Republica Populară Română
 Republica Socialistă România Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer
aviator Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral-colonel  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial
Al Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiOrdinul Coroana României
Ordinul național „Steaua României”
Ordinul Virtutea Aeronautică
Ordinul Apărarea Patriei[*]
Legiunea de onoare  Modificați la Wikidata

Traian Burduloiu (n. , Brașov, Austro-Ungaria – d. , București, România) a fost un general inspector aviator român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.

În 1928 Traian Burduloiu, Gheorghe Iacobescu și Mihail Negru efectuează raidul capitalelor europene.

Maiorul Traian Burduloiu și Gherghe Iacobescu la bordul avionului Breguet XIX, pe ruta București-Paris, realizând totodată și un valoros record național de viteză pe 2000 km parcurși în linie dreaptă. În anul 1931 s-a realizat un raid românesc pe ruta Paris-Calcutta (Traian Burduloiu, Radu Beller și George Valentin Bibescu).

A participat în Primul Război Mondial în cadrul Regimentului 3 Obuziere și Grupul 1 Aero.

Comandorul Traian Burduloiu, aflat în cadrul disponibil, a fost chemat în activitate pe data de 1 ianuarie 1942 și a primit un concediu de disponibilitate specială, pe timp de 3 luni, cu începere de la 1 ianuarie 1942 până la 31 martie 1942, când a fost trecut din oficiu în rezervă.[1]

În perioada 31 martie 1941-28 noiembrie 1944 s-a aflat în rezervă, din ordinul generalului Ion Antonescu. După 23 august 1944, când România a trecut de partea aliaților, aviația militară reorganizată în Corpul Aerian Român comandat de generalul Traian Burduloiu (12 martie - 12 mai 1945) a contribuit la eliberarea nord-vestului țării, a Ungariei și Cehoslovaciei.

A fost trecut din cadrul disponibil în poziția de rezervă, din oficiu, pentru limită de vârstă la 11 iunie 1947.[2]

Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 i s-a conferit Ordinul „23 August” clasa a IV-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.[3]

In memoriam[modificare | modificare sursă]

Flotila 30 Aviație poartă denumirea „General maior „Traian Burduloiu”.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Decretul regal nr. 375 din 5 februarie 1942 pentru chemări în activitate, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 37 din 13 februarie 1942, partea I-a, p. 958.
  2. ^ Decretul Regal nr. 733 din 16 aprilie 1947 pentru treceri în pozițiunea de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXV, nr. 92 din 24 aprilie 1947, partea I-a, p. 3.200.
  3. ^ Decretul nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romîne nr. 18 din 9 decembrie 1964.
  4. ^ DECRET nr.229 din 3 iulie 1995 privind acordarea drapelului de luptă Flotilei 30 Aviație "General-maior Traian Burduloiu"

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Din elita artileriei Arhivat în , la Wayback Machine., col. prof. univ. dr. Adrian STROEA, col.(r) Marin GHINOIU, București: Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2012, p. 57, ISBN: 978-606-524-122-0, accesat pe 16 mai 2015
  • Vasile Firoiu, O dramă pe cerul Indiei: episoade din viața generalului aviator Traian Burduloiu, (București: Editura militară, 1972)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • V. Firoiu, O dramă pe cerul Indiei * Episoade din viața generalului aviator Traian Burduloiu, 1972

Legătură externă[modificare | modificare sursă]