Tiur, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tiur
Tűr
—  localitate componentă[*]  —
Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
Map
Tiur (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°09′36″N 23°53′21″E ({{PAGENAME}}) / 46.16000°N 23.88917°E

Țară România
Județ Alba
Municipiu Blaj

Atestare1332

Populație (2021)
 - Total1.392 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal515407

Prezență online
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tiur, Alba

Tiur (în maghiară Tűr, în germană Dürrdorf, în trad. „Satul secetos”) este o localitate componentă a municipiului Blaj din județul Alba, Transilvania, România.

Tiur (Tüür) pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 171 și Sectio 172)

Date geologice[modificare | modificare sursă]

În subsolul localității se găsește un masiv de sare.[1]

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate si un izvor cu apă dulce.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Numele așezării apare pentru prima dată într-un document din 1313. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 171 și 172) localitatea apare sub numele de "Tüür".

Monumente[modificare | modificare sursă]

  • Biserica reformată din Tiur, inițial romano-catolică, monument din secolul al XIII-lea
  • Biserica Sfinții Arhangheli din Tiur, monument istoric din secolul al XVIII-lea
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul a fost ridicat în anul 1936 în cimitirul greco-catolic din satul Tiur, pentru a cinsti memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Monumentul este realizat din beton mozaicat și are o înălțime de 1,8 m. Acesta este susținut de un postament simplu și o bază paralelipipedică, iar în partea superioară a obeliscului este fixată o cruce treflată. Pe latura frontală a obeliscului este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor din războiul mondial 1914-1918/ Tiur 1936“, urmat de 57 nume ale celor căzuți în război. Există și un alt monument al eroilor amplasat în centrul localității, în jurul său fiind un sens giratoriu.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Satul a beneficiat de curând de îmbunătățiri, astfel încât nu mai există drumuri principale neasfaltate.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Baba V., Mărculeț I. (2002), O problemă în Valea Târnavei: degradarea terenurilor, Agricultura României, Anul XIII, nr. 10 (583).
  • Mărculeț I., Mărculeț Cătălina (2009), Raportul relief-așezări în Valea Târnavei, Mediaș, Comunicări Științifice, Vol. VIII, Mediaș.
  • Mărculeț I., Mărculeț Cătălina (2009), Aspecte privind schimbările produse în lunca Târnavei în a doua jumătate a secolului XX, Mediaș, Comunicări Științifice, Vol. VIII, p. 405-408.
  • Buza M., Mărculeț I. (2010), Toponimia Văii Târnavei și afluenților ei între Blaj și Mihalț, Comunicări Științifice, Vol. IX, Mediaș, pag. 386-390