Titirez

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Titirez din lemn în repaus

Titirezul (denumit și sfârlează sau, mai rar, prâsnel) este o jucărie tradițională simplă, în general de mici dimensiuni, constând dintr-un obiect rigid cu simetrie de rotație, prevăzut la una dintre extremități cu un vârf ascuțit. Atunci când este pus în mișcare prin răsucire rapidă în jurul axei sale și eliberat pe o suprafață plană, titirezul trebuie să își mențină cât mai mult poziția verticală, rotindu-se în echilibru pe vârf. Funcționează pe același principiu cu giroscopul.

Astfel de jucării au existat încă din Antichitate, când au fost atestate în numeroase areale culturale. Ele și-au păstrat popularitatea de-a lungul întregii istorii, fiind extrem de răspândite și îndrăgite până în prezent.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Probabil că ideea titirezului le-a fost inspirată oamenilor preistorici de observarea proprietăților unor obiecte naturale familiare ca „fructele” coniferelor, ghinzile sau cochiliile de formă conică, încorporate ulterior în construirea unor artefacte derivate. Tehnica primitivă cunoștea și folosea principiul rotației rapide în jurul unei axe verticale în invenții foarte timpurii, cum au fost sfredelul cu coardă și arc pentru aprinderea focului, sau fusul și fusaiolele, care sunt posibile prefigurări ale titirezului de mai târziu.[1]

Săpăturile arheologice au scos la iveală obiecte considerate a fi cele mai vechi atestări istorice ale existenței titirezului, din perioda chacolitică și epoca bronzului, în culturi antice îndepărtate unele de altele, unde și-au făcut apariția independent. Ele erau confecționate prin tehnici diferite și utilizând o mare varietate de materiale: din lut, la Ur, în Mesopotamia (3500 î.Hr.), din ceramică de tip terra cotta, la Troia (3000 î.Hr.), din lemn, în Egipt (între 2000 și 1400 î.Hr.). În China, cele mai vechi descoperiri datează din jurul anului 1250 î.Hr.[1]

În Grecia antică, prezența titirezului este mai bine cunoscută, dovezile arheologice directe fiind completate și de alte tipuri de izvoare și informații. Prima mențiune într-un text literar apare la Homer, în Iliada (XIV, 413), sub forma unei comparații firești, nedezvoltate, care dovedește caracterul familiar și popularitatea obiectului: στρόμβον δ᾽ ὣς ἔσσευε βαλών[2] - „(Hector), lovit de pietroi, rotitu-s-a-n jur ca sfârleaza”.[3] Numele homeric al titirezului, στρόμβος (strombos),[4] este și cel mai vechi din cultura europeană, aflat în uz până astăzi.

Construcție[modificare | modificare sursă]

Forme pop art de titirez propuse de designerul David Earle

Există numeroase variante constructive și forme diferite de titirez, dar caracteristicile de bază sunt întotdeauna aceleași, dictate de proprietățile lui mecanice:

  • o masă echilibrată (centru de masă situat pe axa de rotație);
  • o valoare mare a momentului de inerție în raport cu axa (mase repartizate departe de aceasta);
  • un contact punctual cu suprafața de sprijin, situat pe axă (sau foarte aproape de aceasta), pentru diminuarea efectelor frecării;
  • un sistem de imprimare a mișcării de rotație (tijă prehensibilă, sfoară înfășurată pe tambur, etc.) care permite lansarea titirezului.

Tipologie[modificare | modificare sursă]

Funcționarea titirezului sferic

Titirez sferic[modificare | modificare sursă]

Cunoscut mai ales sub numele său din limba engleză, tippe top, titirezul sferic are proprietatea remarcabilă de a se răsturna și ridica în mod neașteptat pe propria sa tijă, de formă cilindrică, proprietate care i-a atras și denumirea de „titirez magic” (franceză: toupie magique). A fost brevetat în 1891, de către Helene Sperl din München, dar patentul a expirat în anul următor din cauza neplății taxelor aferente.[5] O versiune ușor diferită a fost brevetată în 1950 de către inginerul danez Werner Østberg.[6]

Titirez magnetic[modificare | modificare sursă]

În anul 2008 prof. dr. Ioan Grosu, de la Iași, a inventat un titirez ce se deplasează în direcția dorită de manipulator, cu ajutorul unui magnet. Invenția sa – „Jucărie cu dinamică controlată” – a fost premiată cu o medalie de argint la Salonul de Invenții de la Geneva.[7]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Valerie Olivier, „History of the Top”, pe www.spintastics.com, accesat la 21 ianuarie 2014.
  2. ^ Homer, Il. XIV (Ξ) 413, pe www.perseus.tufts.edu, accesat la 23 ianuarie 2014.
  3. ^ Homer, Iliada, Teora, București, 1999 (trad. George Murnu, ediție bilingvă), p. 577.
  4. ^ Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, s.v. στρόμβος; Georg Autenrieth, A Homeric Dictionary, s.v. στρόμβος, pe www.perseus.tufts.edu, accesat la 23 ianuarie 2014.
  5. ^ Patentschrift no. 63261, Klasse 77: Sport, Fräulein Helene Sperl in München: Wendekreisel, din 7 octombrie 1891, accesat la 22 ianuarie 2014.
  6. ^ European Patent Office, Abstract of GB656540, brevetat sub nr. 24495 la 6 octombrie 1950, accesat la 21 ianuarie 2014.
  7. ^ Cătălin Mosoia, „Titirezul... ascultător!”, 10 noiembrie 2012, pe www.scoalaedu.ro, accesat la 20 ianuarie 2014.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Lourens Bas, Arthur Verdoorn, Apollo Vertalers, The Lost Art of Spinning Tops, Verdoorn, 2011. ISBN 9090260129.
  • D. W. Gould, The Top: Universal Toy, Enduring Pastime, Clarkson Potter, New York, 1973. ISBN 0517504162.
  • Renée Holler, Kreisel. Homo ludens, Hugendubel, München 1989. ISBN 3880344019.
  • Larry Kettelkamp, Spinning Tops, William Morrow, 1966. ISBN 0688215858.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Asociații și forumuri:

Muzee și colecții:

Proiecte didactice:

  • ro Jucării mecanice, Emil Vințeler, Facultatea de Fizică a UBB Cluj, accesat la 22 ianuarie 2014.
  • en The Tippe Top, pe www.fysikbasen.dk, accesat la 22 ianuarie 2014.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Titirez