Tiberiu al II-lea
Tiberius II Apismaros (d. 705), cunoscut și sub numele de Tiberius III a fost împărat bizantin între 698 și 705.
Apismaros er un ofițer de neam germanic din armata bizantină. După ce bizantinii s-au retras din Cartagina (697), Apismaros s-a revoltat, pornind spre Constantinopol. Gărzile au deschis porțile orașului și l-au proclamat împărat sub numele de Tiberius II. Împăratului Leonitos II i s-a tăiat nasul și a fost închis într-o mănăstire.
Ca împărat, Tiberius a ignorat Africa, obținânâd mici victorii în Siria (701). În 704, Iustinian II a evadat din Cherson șis-a aliat cu Tervel, țarul bulgarilor, pentru ași recăpăta tronul. Neîntâmpinând o mare opoziție, Iustinian a intrat în Constantinopol, redevenind împărat. Tiberiu, împreună cu Leonitos au fost executați.
| Predecesor: Leonitos II |
Împărat bizantin 698 - 705 |
Succesor: Iustinian II |
 Acest articol despre un subiect legat de Imperiul Bizantin este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |
