Tiberiu Dolniceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tiberiu Dolniceanu

Tiberiu Dolniceanu în 2015
Informații personale
Nume completTiberiu Alexandru Dolniceanu
PoreclăTibi
Născut(ă) (36 de ani)
Iași, România
Înălțime1,79 m
Greutate74 kg
Țară România
Armăsabie
Mânădreptaci
Antrenor naționalMihai Covaliu
ClubCS Dinamo București
Antrenor secundDan Găureanu
Clasamentul FIEcurent

Tiberiu Dolniceanu (n. , Iași, România) este un fost scrimer român specializat pe sabie.[1] A cucerit trei medalii de bronz la Campionatul Mondial (în 2013, 2014 și 2015) iar o medalie de argint la Jocurile Europene din 2015. A fost campion european în 2013. Cu echipa României, a fost vicecampion olimpic la Londra 2012 și campion mondial în 2009.

Carieră[modificare | modificare sursă]

Junior[modificare | modificare sursă]

Dolniceanu a început să practice scrima la vârsta de 13 ani cu antrenorul Iulian Bițucă la CSM Iași.[2] Părintii săi muncind în Italia, s-a investit mult în antrenament. A urcat pe podium pentru prima dată la Cupa Mondială de juniori de la Budapesta în 2006. În același an a fost laureat cu argint la Campionatul Mondial de juniori de la Poznań, după ce a fost învins de viitorul campion olimpic, ungurul Áron Szilágyi. A luat o medalie de bronz la Campionatul European de juniori din 2007 de la Praha și la începutul anului 2008 a urcat pe locul unu în clasamentul mondial la juniori.

2008–2012[modificare | modificare sursă]

Nu a progresat la fel de repede la seniori, dar a fost selecționat în lotul național. Împreună cu Florin Zalomir, Cosmin Hănceanu și Rareș Dumitrescu, a creat o surpriză la Campionatul Mondial din 2009 de la Antalya, trecând în finală de favorita concursului, echipa Italiei, și aducând României primul titlul mondial la sabie pe echipe.[3] Pentru medalia lor Dolniceanu și colegii lui de lot au primit Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a II-a.[4] Aceeași echipă a urcat din nou pe podium la Campionatul Mondial din 2010 de la Paris: a fost învinsă de Rusia în semifinală, dar a dispus de Belarusia în finala mică și a luat medalia de bronz.[5]

În anul 2011 Dolniceanu s-a transfer la CS Dinamo București, unde este pregătit de Mihai Covaliu încă în prezent. A participat la Jocurile Olimpice din 2012 de la Londra, dar a fost învins în tabloul de 32 de americanul Daryl Homer.[6] La proba pe echipe, România, favorita numărul 6, a dispus de China cu scorul 45–30 și a întâlnit Rusia în semifinală. Dolniceanu a luat avantajul cu scorul 20-17, dar o coliziune cu rusul Nikolai Kovaliov și-a reactivat o entorsă la glezna dreaptă suferită o lună înainte la Campionatul European la Legnano. Și-a smuls încă unghia la mâna armată, și a avut nevoie de tratament medical pe pistă.[7] România s-a calificat pentru finala olimpică cu scorul 45–43. Echipa națională a fost zdrobită de Coreea de Sud cu scorul 26–45, Dolniceanu fiind singurul român care câștiga un releu, și s-a mulțumit cu argintul.[8]

După Jocurile Olimpice de la Londra[modificare | modificare sursă]

2012-2013[modificare | modificare sursă]

Dolniceanu (la dreapta) cu Reșetnikov la Campionatul Mondial din 2013

După Jocurile Olimpice de la Londra trei din cei patru membri echipei vicecampioană olimpice s-au retras.[9] Dolniceanu a devenit căpitanul echipei remaniate, cu Alin Badea și Ciprian Gălățanu ca membri titulari și Iulian Teodosiu și Mădălin Bucur ca rezerve.

Dolniceanu a deschis sezonul 2012–2013 cu o medalie de argint la Grand Prix-ul de la Plovdiv. La Campionatul European de la Zagreb l-a bătut pe triplu campion european, rusul Aleksei Iakimenko, și și-a păstrat medalia de aur. La proba pe echipe, România a trecut de Georgia în sferturile de finală, dar a pierdut în semifinală cu Italia, Dolniceanu fiind accidentat în meci. Nu a putut să participe la „finala mică” cu Ucraina. Lipsind căpitanul ei, echipa României a fost învinsă cu scorul 45–36 și a încheiat concursul pe locul patru.[10] La Campionatul Mondial de la Budapesta Dolniceanu a ajuns în semifinală după ce s-a impus ușor în fața lui Enrico Berrè din Italia. Fiind învins de rusul Veniamin Reșetnikov, s-a luat cu bronzul prima medalie mondială la individual.[11] La proba pe echipe, echipa României a trecut ușor de Australia, apoi a bătut Polonia, Ungaria și Belarusia. A fost învinsă în finală de Rusia și a luat medalia de argint.[12] În septembrie, a cucerit medalia de argint la World Combat Games din 2013 de la Sankt Petersburg după ce a fost înfrânt de coreeanul Gu Bon-gil.[13] Dolniceanu a terminat sezonul pe locul trei în clasamentul mondial. Datorită rezultatelor acesta a fost desemnat cel mai bun sportiv al anului de Asociația Presei Sportive din România[14] și ca cel mai bun scrimer al anului de Federația Română de Scrimă.[15]

2013–2014[modificare | modificare sursă]

La Campionatul Mondial din 2015 de la Moscova

În sezonul 2013–2014 Dolniceanu a cucerit o medalie de bronz la prima etapă de Cupa Mondială de la Madrid și s-a urcat pentru prima dată pe locul unu în clasamentul mondial.[16] A câștigat la Moscova prima Cupă Mondială din carieră sa după ce a trecut în finala de coreeanul Kim Jung-hwan.[17] În martie a cucerit Cupa Campionilor Europeni cu CS Dinamo după ce au bătut clubul maghiar Vasas SC, dar în finala a fost accidentat la tendonul de la piciorul drept.[18] A suferit o nouă leziune, de data astă la glezna stângă, la etapa de Cupă Mondială de la Plodviv, unde a încheiat pe locul trei.[19] La Campionatul European la Strasbourg s-a oprit în al doilea tur în fața francezului Nicolas Rousset.[20] La proba pe echipe, România a fost înfrântă de Belarusia în sferturile de finală și s-a clasat pe locul cinci după meciurile de clasament.[21]

La Campionatul Mondial la Kazan Dolniceanu a ajuns în semifinală, unde a fost învins de rusul Nikolai Kovaliov, pe care îl învinsese în aceeași fază la Campionatul European de la Zagreb, și a luat al doilea bronz consecutiv.[22] La proba pe echipe, România a întâlnit Coreea de Sud în sferturile de finală. După un început promițător pentru România, Dolniceanu a avut un releu foarte slab în fața lui Kim Jung-hwan. Romanii nu au reușit să recâștige avantajul și au fost înfruntați 41–45. Au încheiat concursul pe locul șapte după meciurile de clasament.[23] Antrenorul Mihai Covaliu a declarat apoi că „se întâmplă însă și astfel de blocaje la marii trăgători. Sper ca Tibi să învețe din asta.[24]” Dolniceanu a încheiat sezonul pe locul cinci în clasamentul mondial. Datorită bronzului mondial a fost desemnat de Federația Română de Scrimă cel mai bun scrimer al anului pentru a doua dată consecutiv.[25]

2014–2015[modificare | modificare sursă]

Începutul sezonului 2014-2015 s-a dovedit greu la individual. A fost mai fericit pe echipe, aducând României tușa decisivă în finala cu Italia la Cupa Mondială de la Budapest[26] și conducând CS Dinamo la o medalie de argint la Cupa Europei.[27] Și-a redobândit succesul la individual în Februarie 2015 cu un al doilea loc la Grand Prix-ul de la Varșovia,[28] apoi un al treilea loc la Madrid în luni mai.[29] Câteva săptămâni mai târziu a câștigat pentru a doua oară la rând Grand Prix-ul de la Moscova după ce l-a învins pe germanul Matyas Szabo în finală.[30] Prin urmare a urcat pe locul trei în clasamentul mondial.

În luna iunie a ajuns în finală la Jocurile Europene din 2015, după ce a trecut de italianul Luigi Miracco, dar a fost învins în finală de ucraineanul Andrii Iahodka și s-a mulțumit de argint.[31] La Campionatul Mondial din 2014 la Moscova s-a oprit în semifinală, fiind învins la limită de Daryl Homer. Astfel a cucerit medalia de bronz pentru al treilea an la rând.[32]

2015–2016[modificare | modificare sursă]

A deschis sezonul 2015–2016 cu o medalia de argint la etapa de Cupa Mondială de la Tbilisi, pierzând în finala cu proaspăt campion mondial Aleksei Iakimenko.[33] A continuat cu o medalia de bronz la Grand Prix-ul de la Boston, fiind învins în semifinală de italianul Aldo Montano.[34] S-a calificat la Jocurile Olimpice din 2016 ca nr.2 clasamentului oficial ajustat. La Campionatul Mondial din 2016, organizat pentru probele pe echipe care nu vor fi prezente pe programul olimpic (floretă feminin și sabie masculin), a jucat un rol decisiv în victoria romanească în sfertul de finală cu Italia, campioana mondială en titre: când a intrat în ultimul, releu România era condusă cu 35–40. L-a bătut pe Luigi Samele cu scorul de 10–3, propulsând echipa în semifinală.[35] În turul următor România a fost învinsă de Rusia, scorul fiind 24-45, dar în „finala mică” s-a impus împotrivă Iran, surpriza competiției, și a fost laureată cu bronz.[36]

La Rio a trecut succesiv de chinezul Sun Wei și de belgianul Seppe Van Holsbeke, apoi l-a întâlnit în sferturile de finală pe campionul olimpic en titre, maghiarul Áron Szilágyi. După ce acesta a condus în prima perioadă, Dolniceanu a reușit o revenire. La 10–10 arbitrul i-a dat maghiarului o tușă, pe care românul a contestat-o. A cerut reluarea video, dar această nu era disponibilă și decizia a rămas neschimbată. Dolniceanu a cedat nervos și a fost învins cu scorul 10–15, clasându-se pe locul 5.[37]

Palmares[modificare | modificare sursă]

Jocuri olimpice[modificare | modificare sursă]

  • 2012 – 21 la individual, 2 argint pe echipe

Campionatele Mondiale[modificare | modificare sursă]

Seniori:

  • 20091 aur pe echipe
  • 20103 bronz pe echipe
  • 20133 bronz la individual, 2 argint pe echipe
  • 20143 bronz la individual
  • 20153 bronz la individual
  • 20163 bronz pe echipe

Campionatele Europene[modificare | modificare sursă]

Juniori:

  • 20062 argint la individual
  • 20073 bronz la individual

Seniori:

  • 20122 argint pe echipe
  • 20131 aur la individual

Cupa Mondială[modificare | modificare sursă]

  • 2012-20132 argint la Plovdiv
  • 2013-20141 aur la Moscova, 3 bronz la Madrid și la Plovdiv
  • 2014-20151 aur la Moscova, 2 argint la Varșovia, 3 bronz la Madrid
  • 2015-20162 argint la Tbilisi, 3 bronz la Boston
An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Loc 203 472 585 535 88 34 32 25 3 5 5 9

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Scrimerul Tiberiu Dolniceanu se retrage din activitate, rfi.ro
  2. ^ Narcis Pohoață (). „Singur pe lume și un vis olimpic! Povestea lui Tiberiu Dolniceanu, medaliatul cu bronz la sabie la CM de scrimă de la Budapesta”. ProSport. 
  3. ^ „România a cucerit aurul mondial la sabie după un ultim asalt dramatic!”. Gazeta Sporturilor. . 
  4. ^ Camera Deputaților (ed.). „Decret nr.1.501 din 20 octombrie 2009 privind conferirea unor decorații”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Mirela Neag (). „Echipa masculină de sabie a României a prins din nou podiumul la Mondiale » De data asta, bronz”. Gazeta Sporturilor. 
  6. ^ Mihai Țenea (). „JO 2012 - Scrimă: Dolniceanu, învins în șaisprezecimi la sabie”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Andru Nenciu, Alexandru Enciu, Mirela Basescu (). „Sânge pentru argint olimpic. Dolniceanu a evoluat cu probleme la gleznă și cu unghia de la degetul mare smulsă!”. ProSport. 
  8. ^ Andru Nenciu (). „Medalie de argint la sabie! România - Coreea de Sud 26-45!”. ProSport. 
  9. ^ „Tiberiu Dolniceanu este ultimul muschetar”. Dolce Sport. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Daniel Remeș (). „Alte sporturi Echipa feminină de spadă, locul 2 la CE de la Zagreb! Băieții s-au clasat pe locul 4”. ProSport. 
  11. ^ Roxana Fleșeru (). „Emoții de bronz » Tiberiu Dolniceanu a urcat ieri pe treapta a treia a podiumului la Mondialul de scrimă”. Gazeta Sporturilor. 
  12. ^ Daniel Remeș (). „Naționala masculină, argint la CM de sabie de la Budapesta! România - Rusia 38-45”. ProSport. 
  13. ^ Marian Ursescu (). „Tibi, argint viu”. Gazeta Sporturilor. 
  14. ^ „Presa a votat cu Dolniceanu”. Ziarul de Iași. . 
  15. ^ Radu Levârdă (). „Tiberiu Dolniceanu, înaintea Anei Maria Brânză!”. Sport Total FM. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Daniel Remeș (). „Tiberiu Dolniceanu, pentru prima dată lider în clasamentul Cupei Mondiale de sabie”. ProSport. 
  17. ^ Daniel Remeș (). „Tiberiu Dolniceanu a câștigat pentru prima dată o etapă de Cupă Mondială”. ProSport. 
  18. ^ Daniel Remeș (). „Dolniceanu despre câștigarea Cupei Campionilor Europeni: «E un trofeu important pentru noi și pentru club»”. Federația Română de Scrimă. 
  19. ^ Teodor Ciobanu (). „Scrimă: România, cu Tiberiu Dolniceanu accidentat, și-a propus o medalie la CE 2014”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Marian Burlacu (). „Tiberiu Dolniceanu nu și-a putut apăra titlul european la sabie”. SportNews. 
  21. ^ Cezara Paraschiv (). „Doar locul 5 pentru România”. ProSport. 
  22. ^ Roxana Fleșeru (). „Bronz păstrat”. Gazeta Sporturilor. 
  23. ^ Cezara Paraschiv (). „Sabrerii au terminat pe locul 7 Mondialul de la Kazan. Germania este noua campioană la sabie, în proba pe echipe”. ProSport. 
  24. ^ Daniel Remeș (). „Mihai Covaliu, după concursul de sabie pe echipe: «I-am avut în mână pe coreeni. E greu când numărul unu din echipă are probleme»”. Federația Română de Scrimă. 
  25. ^ Andrei Mazurchievici (). „Tiberiu Dolniceanu, cel mai bun sportiv al FR de Scrimă în 2014”. Mediafax. 
  26. ^ Cezara Paraschiv (). „Dolniceanu&Co, victorie la tușă decisivă în Cupa Mondială, la Budapesta”. ProSport. 
  27. ^ „Scrimă: CS Dinamo a ocupat locul 2 la Cupa Europei la sabie masculin de la Padova”. Agerpres. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Leila Bolat (). „Tiberiu Dolniceanu, locul 2 la etapa de Cupă Mondială de la Varșovia”. Mediafax. 
  29. ^ „Bronz pentru Tiberiu Dolniceanu » Sabrerul a terminat pe podium la Cupa Mondială de la Madrid”. Gazeta Sporturilor. . 
  30. ^ Marian Burlacu (). „Tiberiu Dolniceanu a câștigat Grand Prix-ul de sabie de la Moscova”. SportNews. 
  31. ^ Roxana Fleșeru (). „Cu pulsul la maximum » Tiberiu Dolniceanu a cucerit medalia de argint în proba de sabie”. Gazeta Sporturilor. 
  32. ^ Roxana Fleșeru (). „Colecție de bronz » Tiberiu Dolniceanu a urcat pe treapta a treia la Campionatele Mondiale de la Moscova”. Gazeta Sporturilor. 
  33. ^ Leila Bolat (). „Tiberiu Dolniceanu, medaliat cu argint la sabie masculin la etapa de Cupă Mondială de la Tbilisi”. Mediafax. 
  34. ^ Traian Terzian (). „Tiberiu Dolniceanu, medalie de bronz la Grand Prix-ul de la Boston”. Mediafax. 
  35. ^ Roxana Fleșeru (). „Repetiție pentru Rio » Dolniceanu, singurul sabrer român calificat la JO, și-a dus echipa în finala mică a Campionatelor Mondiale din Brazilia”. Gazeta Sporturilor. 
  36. ^ „Scrimă: Echipa masculină de sabie a României, medaliată cu bronz la Mondialele de la Rio”. Agerpres. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Marian Ursescu (). „Corespondență din Rio » Tiberiu Dolniceanu acuză arbitrajul, după eliminarea din "sferturi" la sabie: „Acolo s-a rupt totul". Gazeta Sporturilor. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tiberiu Dolniceanu