Theodor Fuchs

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Theodor Fuchs
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Šaštín-Stráže, Ungaria de Sus, din Austro-Ungaria
Decedat (80 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepianist
dirijor
compozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata

Theodor Fuchs (n. , Šaštín-Stráže, Trnavský kraj, Slovacia – d. , București, România) a fost un pianist, compozitor, critic muzical și pedagog român, născut în Slovacia.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Theodor Fuchs s-a născut în 1873 într-o familie de origine evreiască [2] în localitatea Šaštin (Sassin)[3] din regiunea slovacă Trnava, pe atunci parte din Regatul Ungariei, a Imperiului austro-ungar. A emigrat în România, urmându-l pe tatăl său, de meserie cântăreț, care a obținut o angajare în această țară. A studiat la Conservatorul din București (1880-1884) și la Viena cu Julius Epstein, Robert Fuchs și Wilhelm Rauch (1884-1890)[4]de asemenea a fost elevul pianistului Alfred Grünfeld [5].A scris opere, balete, simfonii, concerte, coruri, piese instrumentale (rapsodii pentru pian, sonate) și vocale cu acompaniament pentru pian. După absolvirea conservatorului, în anii 1892-1893 Fuchs a fost dirijor al teatrelor de operă din Leoben și Bruch în Austria.[6] Apoi în anii 1893-1901 a fost profesor de muzică la Galați[7], inclusiv la Liceul Vasile Alecsandri, unde a predat pianul, solfegiul și armonia. Acolo a fost și profesorul de pian și ghitară al lui Ionel Fernic. Theodor Fuchs a fost un timp pianistul curții reginei Elisabeta a României, Carmen Sylva, pe versurile căreia a compus două caiete de lieder, de asemenea a fost membru al cvartetului Carmen Sylva. [8] Între 1901-1903 Fuchs a fost director fondator al Societății Amatorilor de muzică clasică din București, iar în anii 1909-1911 a predat arta interpretării la pian la Academia de muzică și arta dramatică Theodor Stoenescu din București.[9][10] Ca pianist a fost acompaniatorul preferat în muzică de cameră al lui George Enescu, [11] de asemenea i-a acompaniat pe Dimitrie Dinicu și numeroși soliști străini care au dat concerte în România, precum Fritz Kreisler ,Jacques Thibaud, Bronislaw Huberman, Carl Flesch, Mischa Elman. František Alois Drdla, Florizel von Reuter, Socrate Barozzi etc.[12]. Fuchs a publicat cronici muzicale, articole, studii și recenzii în revistele „Arta muzicală” (pe care a redactat-o în 1911-1912), „Tribuna Muzicală” (1909), Bukarester Tagblatt (sau Gazeta Bucureștilor, 1916-1918), Rumänischer Lloyd (1907-1916, 1918)[13] Teodor Fuchs a fost și autorul unor lucrări didactice.[14] În 1913 a făcut parte din juriul primului Concurs Național de compoziție George Enescu (1913-1946 și reluat din 1991) [15] Există informații după care, în anii dictaturii antonesciene George Enescu a intervenit pe lângă Ion Antonescu și Comisia pentru Asimilarea Evreilor, pentru a-l proteja pe Theodor Fuchs de consecințele legilor și măsurilor împotriva evreilor.[16] Fuchs a murit la București în 1953 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.[17].

Fuchs în altă medie artistică[modificare | modificare sursă]

  • Figura lui Fuchs a servit drept pretext "poemului eroic-erotic și muzical, in proză” „Fuchsiada" al lui Urmuz.

„Fuchsiada” în traducerea germană a lui Oskar Pastior a inspirat o „instalație teatrală” Die Fuchsiade de Helmut Stürmer, care a fost reprezentată în 2015 în regia lui Silviu Purcărete de Teatrul German de Stat din Timișoara , cu muzica de scenă cuprinzând fragmente de concerte, fantezii, studii. game și exerciții de Theodor Fuchs. Rolul lui Fuchs a fost interpretat de actorul Rareș Honțu

Manuale și cărți[modificare | modificare sursă]

  • Metodă practică pentru a învăța muzica vocală, cuprinzand explicațiuni teoretice, precum și 110 solfegii - partea I - cu A.L.Ivela
  • Metodă de pian [18]
  • Istoria artei muzicale

Creații muzicale[modificare | modificare sursă]

- Cântece române și cântece germane (1894)

    • muzica corală:
    • 12 coruri pentru voci egale
    • Țara mea - pentru cor mixt, versuri de Smara
    • Sergentul și drapelul, cor mixt
    • Călugărenii - cor mixt, tex de Smara (1914)
  • muzică de balet:

2 balete : Cupidon (libret:Miron Poltin) (1896)

  • muzică pentru orchestră:
  • musica instrumentală

- pentru pian:

    • 4 rapsodii române pentru pian
    • piese pentru pian: Valse brillante, Romance, Tarantella, Menuet,
    • 24 studii melodice (24 studii simfonice pentru pian) (1952)
  • muzică de cameră:
    • 4 sonate pt. pian
    • cvartete: cvartetul „23 August” (1953)
    • „ În țara basmelor” - fantezie pentru violă și pian (1953)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Theodor Fuchs– compozitor, pianist şi critic muzical – 
  2. ^ Eugen Ciurtin, Dilema veche, 2/2/2022
  3. ^ Hildegard Emille Schmidt Elisabeth, Königin von Rumänien, Prinzessin zu Wied, "Carmen Sylva" Ihr Beitrag zur rumänischen Musikkultur von 1880 bis 1916 im Kulturaustausch zwischen Rumänien und Westeuropa Universität Bonn, 1991 p.338 Note 10
  4. ^ C.Șuteu
  5. ^ A.L.Ivela
  6. ^ C.Șuteu
  7. ^ C.Șuteu
  8. ^ A.L.Ivela
  9. ^ C.Șuteu
  10. ^ C.Șuteu
  11. ^ Dicționarul Enciclopedic Român
  12. ^ C.Șuteu
  13. ^ C.Șuteu
  14. ^ „Fișa bio-bibliografică”. www.ucmr.org.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ saitul festivalului și concursului Enescu Arhivat în , la Wayback Machine.=
  16. ^ Eugen Ciurtin, Dilema veche, 2/2/2022
  17. ^ saitul Cimitirului Bellu
  18. ^ A.L.Ivela

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962 - 1964
  • Viorel Cosma-Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3. Editura Muzicală București. 2000 p. 98-102
  • Gheorghe Firca - Zece ani de la moartea lui Theodor Fuchs, Revista Muzica, anul XIII, August 1963, București
  • Iosif Sava - Muzicieni evrei de la noi și din lume: Muzicanții pe acoperiș București 1995

Legături externe[modificare | modificare sursă]