Teodoric al II-lea de Bar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Theodoric al II-lea (sau Thierry) (n. cca. 1045 – d. 2 ianuarie 1105) a fost conte de Bar și conte de Verdun, precum și conte de Montbéliard (ca Theodoric I) și senior de Mousson.

Theodoric a fost fiul lui Ludovic de Scarpone, conte de Montbéliard, cu Sofia, contesă de Bar și seniorină de Mousson.

După moartea tatălui său, Theodoric a emis pretenții asupra stăpânirii Ducatului de Lorena Superioară, pe care o pretinsese și tatăl său. Pretenția a fost respinsă de către împăratul Henric al IV-lea, care a confirmat stăpânirea pentru Theodoric cel Viteaz. Ca represalii, Theodoric de Bar a devastat dieceza de Metz, însă a fost înfrânt de către episcopul Adalbéron al III-lea de Metz și de Theodoric cel Viteaz, noul duce loren. Reconciliat cu Biserica, el a întemeiat o abație în 1074 în Haguenau și a reconsturit biserica din Montbéliard în 1080. El nu a participat la Conciliul de la Clermont din 1095, însă l-a trimis pe fiul său Ludovic pentru a participa la prima cruciadă. În 1100, episcopul de Verdun a oferit comitatul de Verdun lui Teodoric pe viață, însă relația dintre puterile spirituală și temporală era tulbure.

Teodoric s-a căsătorit în 1065 cu Ermentruda de Burgundia (n. 1055–d. 1105), fiică a contelui Guillaume I de Burgundia cu Ștefania și a avut ca urmași pe:

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Georges Poull, La Maison souveraine et ducale de Bar, 1994