Tenoxicam

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tenoxicam
Identificare
Număr CAS59804-37-4[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem54677971[3]  Modificați la Wikidata
DrugBank00469[4]  Modificați la Wikidata
ChemSpider10442339[5]  Modificați la Wikidata
UNIIZ1R9N0A399[1]  Modificați la Wikidata
KEGGD01767[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL302795[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCM01AC02[8]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₃H₁₁N₃O₄S₂[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară337,019 u.a.m.[3]  Modificați la Wikidata

Mod de acțiune[modificare | modificare sursă]

Antiinflamator nesteroidian, analgezic și antipiretic, din generația a II-a, combate agregarea plachetelor sanguine. Este un puternic inhibitor al biosintezei prostaglandinelor, atât in vitro cât și in vivo.Se absoarbe aproape complet pe cale orală, are procent de legare de proteinele plasmatice 99% și pătrunde relativ bine în lichidul sinovial(insă lent).

Indicații[modificare | modificare sursă]

  • terapia simptomatică a afecțiunilor reumatice inflamatorii dureroase și degenerative.
  • artrita reumatoidă, osteoartrită, spondilartrita anchilozantă, tendinită, bursită, periartrită, sciatică, lombalgie, gonartroze și coxartroză, criză de gută

Efecte adverse[modificare | modificare sursă]

este relativ bine suportat, reacțiile adverse care apar sint de natură gastrointestinală, constipație, diaree, cefalee. Mai pot aparea dermatoze, edeme ușoare, scăderea hemoglobinemiei.

Contraindicații[modificare | modificare sursă]

  • nu trebuie administrat la: persoane cu sensibilitate la produs; persoane cu antecedente alergice la alte antiinflamatorii nesteroidiene;
  • persoane cu ulcer gastroduodenal sau alte afecțiuni gastrice; persoane ce urmează să se supună unor intervenții chirurgicale existând pericol de insuficiență renală.
  • se impune precauție la pacienții ce utilizează anticoagulante sau antidiabetice orale

Mod de administrare[modificare | modificare sursă]

Parenteral în toate afecțiunile 20 mg/zi (1 fiolă/zi i.m. sau i.v. primele 2 zile, apoi tratament oral 1 comprimat/zi timp de 1-2 săptămâni). Substanța liofilizată se dizolvă în 2 ml solvent și se folosește imediat. Pentru bolnavii care necesită un tratament de lungă durată se recomandă administrarea orală de 10 mg/zi ca doză de întreținere.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d tenoxicam (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n „Tenoxicam”, tenoxicam (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Tenoxicam (în engleză), DrugBank, accesat în  
  5. ^ a b Liman (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  6. ^ a b tenoxicam (în engleză), ChEBI, accesat în  
  7. ^ a b TENOXICAM (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ a b Tenoxicam (în engleză), DrugBank,