Telegrama de la Ems

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Telegrama de la Ems

Telegrama de la Ems a constituit pretextul declanșării razboiului franco-prusac din anii 1870-1871.

Contextul in care a fost elaborat documentul[modificare | modificare sursă]

După evenimentele din Spania, care au culminat cu alungarea reginei Isabela a II-a (1868), prințul Leopold din familia Hohenzollern-Sigmaringen și-a anunțat candidatura la tronul rămas vacant.

Această candidatură a contribuit la inflamarea opiniei publice franceze, care vedea în acest gest o refacere a imperiului lui Carol Quintul, manevrarea Franței de către germani. Presa controlată de opoziție a găsit prilejul potrivit pentru a acuza diplomația franceză de pasivitate, iar cercurile republicane au început să critice regimul instituit de împăratul Napoleon al III-lea, care se vedea în postura de a fi nevoit să încerce o refacere a prestigiului regimului imperial.

De asemenea, împărăteasa Eugenia, convinsă că soluția pentru salvarea Imperiului și a dinastiei Bonaparților era un război cu Germania, descrie prin cuvintele sale starea de spirit dominantă la curtea Franței: “Avem nevoie de un razboi[…]”.

Un anti-german convins este și republicanul Antoine Agenor Alfred, duce de Gramont, care rostește un discurs în Camera Deputaților la 6 iulie 1870, susținând că dacă prințul Leopold va câștiga tronul Spaniei atunci: “vom ști și ne vom face datoria fără slăbiciune și ezitare”.

În acest timp, regele Wilhelm I al Prusiei se află în vacanță la Bad Ems, oraș aflat pe malul Rinului. La 7 iulie 1870, ambasadorul francez la Berlin, contele Vincent Benedetti, în loc să ia legătura cu Otto von Bismarck, așa cum ar fi cerut uzanțele diplomatice, s-a adresat regelui prusac, solicitându-i să intervină pentru a stopa candidatura prințului Leopold. Wilhelm I nu o face, considerând că el nu are nici o legătură cu cererea prințului.

Pe 11 iulie 1870, Benedetti se întoarce pentru a-și susține din nou cererea în fața lui Wilhelm. În acest timp, Prințul Leopold pentru a nu provoca o ruptură diplomatică, își retrage candidatura. Deși retragerea candidaturii a reprezentat o victorie diplomatică pentru Franța, cercurile radicale din jurul lui Napoleon, hotărâte să pornescă un război împotriva Prusiei și susținute de împărăteasa Eugenia, au încercat să obțină mai mult din partea lui Wilhelm: garanția că acesta din urmă nu va aproba niciodată candidatura vreunui membru al familiei Hohenzollern-Sigmaringen la tronul spaniol și că va da o declarație scrisă că nu a intenționat să lezeze interesele și demnitatea națiunii franceze. Cererea este făcută de același Vincent Benedetti. Întâlnirea are loc în timpul unei plimbări a regelui. Inițial, regele refuză cererea, care i se pare “un pic prea severă”, după care refuză să se mai întâlnească cu ambasadorul, trimițându-și aghiotantul să-i transmită acestuia că, neprimind încă confirmarea veștilor aduse de la Paris de acesta și că guvernul său nu e interesat de această problemă. Apoi, Wilhelm îl însărcinează pe consilierul ministrului de Externe să-i trimita lui Bismarck o telegramă prin care să-i relateze întâlnirea și îl autorizează pe Bismarck să facă public refuzul său de a-l mai întâlni pe ambasadorul francez. Bismarck e dezamăgit de atitudinea regelui și hotărăște să facă publică telegrama, dar cu un conținut puțin modificat.

Textul telegramei modificate de Bismarck[modificare | modificare sursă]

“După ce renunțarea prințului la candidatură a fost comunicată guvernului francez de guvernul spaniol, ambasadorul francez a mai făcut o cerere Majestății Sale la Ems prin care cerea să fie autorizat în a telegrafia la Paris că regele a hotărât ca nici un Hohenzollern să nu mai aibă dreptul să candideze la tronul spaniol. Astfel că regele a refuzat să-l mai primească pe ambasador și l-a informat prin aghiotantul său ca nu mai are ce discuta cu el”.

Aici putem observa ingeniozitatea lui Bismarck care, prin modificarea textului, reușește să arate că regele l-a dat afară pe ambasadorul francez prin intermediul aghiotantului său. Bismarck publică telegrama la 14 iulie 1870. Grăbită sa intre în război, Franța se consideră insultată de atitudinea regelui prusac și la data de 19 iulie 1870 declară război.