Târgu Mureș

Târgu Mureș Marosvásárhely
—  Municipiu  —
Drapel Stemă
Târgu Mureș Marosvásárhely Localizarea orașului pe harta României
Târgu Mureș Marosvásárhely Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°32′59″N 24°33′35″E
Țară	România
Județ	Mureș
Atestare documentară	1332 („Novum Forum Siculorum”)
Localități componente	Mureșeni, Remetea
Guvernare
- Primar	Dorin Florea (PD-L, ales 2008)
Suprafață
- Total	41,2  km²
Altitudine	320 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	150.041 Metro=250,000 locuitori
Site: Primăria Târgu Mureș

Târgu Mureș, mai demult Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului (în maghiară  Marosvásárhely, Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár, germană Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, latină Novum Forum Siculorum), este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al județului Mureș, Transilvania, România. În istorie a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație a Ținutului Secuiesc. Târgu Mureș a fost reședința Scaunului Mureș (Marosszék), Comitatului Mureș-Turda, apoi a Regiunii Autonome Maghiare. Ca marime orașul este al șaisprezecelea din România și al șaselea din Transilvania. Aici trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România.

Situat în zona central-nordică a României, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș, orașul are ca delimitare geografică râul Mureș și dealul Cornești. Târgu Mureș se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureș, Cristești, Livezeni, Sântana de Mureș și Sâncraiu de Mureș.

Numele

Prima denumrie a orașului este din 1332 ca Novum Forum Siculorum , iar în anul 1349 apare prima deumire în limba maghiară Sekulvasarhel. În 1332 - 1370 Târgu Mureș figurează într-un registru de dijmă al Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul Nou al Secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I al Ungariei. În anul 1949 a apărut și prima denumire maghiară scrisă, Sekulvasarhel, care cu trecerea timpului a devenit Székelyvásárhely. Marea majoritate al etnograficilor afirmă că prima parte (székely, adică secui) a numelui orașului provine din așezarea sa geografică. Scaunele secuiești au fost unitățile de administrare judecătorească ale secuilor din Transilvania, dintre care Târgu Mureșul a făcut perte din Scaunul Mureș (în maghiară Marosszék)

În anul 1616 a primit rangul oraș liber regesc (în maghiară szabad királyi város, iar în latină libera regiae civitas). Petru a demonstra noul statut al orașului principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, lider al mișcării antihabsburgice, a modificat numele orașului. A lăsat substantivul Vásárhely (loc de târg), dar a adăugat prefixul Maros, făcând referire la apropierea fluviului Mureș.

Orașul a fost cunoscut până în perioada interbelică în rândul comunității românești sub denumirea de Murăș-Oșorhei. Atât Avram Iancu, cât și ceilalți fruntași români care au studiat sau au activat în orașul de pe Mureș foloseau cu consecvență numele de Oșorhei, derivat din cuvântul maghiar "vásárhely" (a se pronunța "vașarhei"), ceea ce înseamnă loc de târg. Denumirea de Târgu Mureș a fost adaptată în timpul administrației interbelice.

Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Târgu Mureșului.

Târgu Mureş în 1735

Centrul cu bisericiile romano catolice şi reformate din secolul al XIX-lea

Centrul în 1911 cu fântâna cântătoare făcută de Péter Bodor

În Colegiul Reformat au făcut studiile Gheorghe Șincai și Petru Maior

Săpăturile efectuate de arheologul István Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România.

Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinațe și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare.

În 1616 Tamás Borsos, primarul orașului, primește de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, rangul de municipiu pentru oraș și totodată se fixează și numele unguresc de Marosvásárhely.

În 1709 izbucnește o epidemie de holeră care pustiește orașul Târgu Mureș și împrejurimile din județul Mureș.

În anul 1754 sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei a fost mutat de la Mediaș la Târgu Mureș. Din 1826 instituția a funcționat pe str. Bolyai la nr. 30, în actualul sediu al Curții de Apel Târgu Mureș.

În 1786 se înființează prima tipografie din Târgu Mureș. În această perioadă mișcarea culturală și literară iluministă care a condus la apariția Școlii Ardelene, avându-i ca reprezentanți pe Gheorghe Șincai, Petru Maior, au avut contribuții la dovedirea continuității populației daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învățământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Farkas Bolyai ca profesor la colegiul reformat și fiul său, Janos Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele lor este purtat de o stradă și de un liceu din oraș.

Târgu Mureş ca Marus Vásárhely pe Harta Iosefină

Sărbătoarea din 15 septembrie 1940 din Piața Trandafirilor

Documentului secret al PCR, care atestă voinţa de modificarea artificială compoziţiei etnice a oraşului

În 1848 orașul a sustinut revoluționarii maghiari, iar în noiembrie trupele habsburgice au ocupat Târgu Mureșul de la ostașii secui. Numai cu mare efort a putut generalul Tolnay în 13 ianuarie 1848 să reocupe orașul strategic. Dupa reocuparea orașului în Casa Teleki au dormit și au plecat la ultima batalie Sándor Petőfi și Józef Bem. După finalul revoluției maghiare, înfrântă în 1854, la Târgu Mureș in locul numit Postarét actuala strada a ,,Secuilor martiri" au fost ucisi cei trei generali secui de catre ostașii habsburgi. În 1874 după Ausgleich un monument imens a fost construit la locul uciderii. Acest obelisc a ramas in acel loc până astăzi, iar în fiecare an aici se tin manifestările prilejuite de ,, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni".

Anul 1848 găsește orașul Târgu Mureș cuprins de febra manifestarilor revoluționare românești. Avram Iancu și Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiție în care afirmă: „să fie înscăunată dreptatea și egalitatea, să fie asigurată existența națională și folosirea dulcii limbi materne pentru toate națiunile ce locuiesc în Ardeal și Ungaria, să se desființeze robotele fără nici o despăgubire ....”. În Târgu Mureș, în casa lui Avram Iancu, au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj.

În 1866 Mihai Eminescu poposește în Târgu Mureș. Poetul se odihnește la Calul Bălan din strada Călărași 13, unde ulterior a fost amplasată o placă comemorativă care să amintescă de trecerea poetului prin oraș.

Tratatul de la Trianon a consfințit trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Ungariei și a 63% din populație. Frontierele noi în cele mai multe cazuri nu au urmărit granițele etnice, pe urmă peste 3,3 milioane de etnici maghiari au ajuns în afara teritoriului Ungariei, majoritatea lor trăind chiar pe lângă granițele noi. Situația era similară și în cazul Târgu Mureșului al cărui locuitori au fost în mare majoritate maghiari.

În urma primului arbitraj de la Viena (2 noiembrie 1938), Ungaria obținuse o porțiune din Slovacia (ținut supranumit Felvidék, „Provincia de Sus”, în timpul Imperiului Austro-Ungar), iar la mijlocul lunii martie 1939 ocupase Ucraina Subcarpatică (Rutenia) autonomă — regiunea Transcarpatia de astăzi din Ucraina. Ungaria interbelică dorea printr-o politică revizionistă să obțină și celelalte teritorii care aparținuseră Transleithaniei și pe care le pierduse în urma înfrângerii din Primul Război Mondial prin Tratatul de la Trianon, în special Transilvania.

Dictatul de la Viena a fost încheiat la 30 august 1940, prin care România a dat înapoi marea parte din Transilvania pentru Ungaria. La acești vești clopotele bisericilor maghiare din centrul orașului au fost trase. Totuși prima armată care a trecut peste Târgu Mureș a fost Gyorshadtest condus de Béla Miklós la data de 10 septembrie 1940, care a avut ca misiune ocuparea regiunilor mai sudice, în special zona Trei Scaune. Manifestațiile principale au fost ținut cu cinci zile mai târziu, la data de 15 septembrie când locuitorii din oraș au așteptat sosirea trupelor din Szekszárd la fruntea cu Vilmos Nagy. Miklós Horthy a fost prezent la manifestațiile principale din 16 septembrie 1940.

Perioada 1944-1948, atât în spațiul est europeană cât și pe plan local a fost etapa acaparării puteriii de către partidele comuniste. După sfârșitul războiului a început reorganizarea administrativă, culturală și socială a orașului. În această perioada a fost înființat Teatrul Secuiesc la inițiativa unei grup intelectual în fruntea cu Miklós Tompa. Primul teatru permanent a început activitatea la data de 10 martie 1946 cu prezentarea opera Mosoly országa lui Franz Lehár cu ajutorul actorilor orădeni de renume György Lóránt și Irén Kovács în Palatul Culturii. În 1948, după reforma învățământului, a fost înființat Institutul Medico-Farmaceutic, un institut de sine stătător cu limba de predare maghiară, cu următoarele facultăți: medicină generală, pediatrie, igienă, stomatologie și farmacie.

Schimbările politice de după 1944 au contribuit la întărirea pozițiilor organizațiilor de stânga în oraș. Structurile locale ale Partidului Comunist Român au fost reorganizate la sfârșitul anului 1944, din inițiativă locală. Începând din 1946 în persoana lui József Soós Târgu Mureșul a avut deja un primar care reprezenta partidul. Toate funcțiile politice, administrative și economice treptat erau ocupate de mebrii PCR sau de persoane sprijinite de către nonenclatura comunistă.

În 8 septembrie 1950 a avut loc prima reorganizare administrativă postbelică a României, după modelul sovietic și transformarea celor 58 de județe în 28 de regiuni și 177 de raioane. Doi ani mai târziu a avut loc o primă reorganizare a acestui sistem, în urma căreia, prin comasarea a zece raioane din fostele regiuni Mureș și Stalin, sa înființat Regiunea Autonomă Maghiară. Capitala regiunii cu o populație preponderantă maghiară a fost în Târgu Mureș. Unitatea administrativă a fost desființată prin noua organizare teritorială adoptată în 16 februarie 1968. Astfel, s-a renunțat la organizarea administrativă de tip sovietic și s-a revenit la județ ca unitate administrativă, sistem care este folosit și în prezent. Din acest motiv orașul a pierdut din puterea politică de decizie regională și a devenit reședința Județului Mureș.

Pentru detalii, vezi: Revoluția română din 1989.

Sfârșitul anul 1989 găsește orașul cuprins de febra dorinței de schimbare. Regimul comunist, ca și în celelalte orașe ale țării, este privit cu ostilitate, astfel că, atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timișoara s-a făcut auzit în toată țara, mureșenii și-au adus și ei contribuția la demolarea vechilor structuri. Morții din acele zile tulburi ale începutului democrației din România, stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste.

La mitingul desfășurat în 21 decembrie 1989, în piața centrală a orașului au participat câteva mii de persoane. A fost organizată o tribună populară, la care diferiți revoluționari și-au exprimat nemulțumirile față de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armată și revoluționari, urmate de schimburi de focuri, mai mulți oameni fiind răniți, iar unii decedați. Adrian Hidoș, Károly Pajka , Ilie Muntean, Sándor Bodoni , Ernő Tamási, din rândul revoluționarilor, Adrian Mare, András Puczi și Szilárd Takács, din rândul militarilor, au decedat.

În martie 1990, pe fondul tensiunilor interetnice a avut loc în Târgu Mureș unul dintre cele mai violente conflicte sociale de după 1990, din România.

Pentru detalii, vezi: Conflictul interetnic de la Târgu Mureș.

În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele aduse și pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureș este declarat Oraș-martir.

Geografie

Târgu Mureș este amplasat la intersecția a trei zone geografice Câmpia Transilvaniei, Valea Mureșului și Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m față de nivelul mării. Ridicat inițial pe terasa inferioară de pe stânga râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent orașul se întinde de o parte și de alta a cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului.

Clima

Pentru mai multe detalii, vezi și clima județului Mureș.

Clima este continentală moderată, iar temperaturile sunt cuprinse între -32,8 °C și +39 °C.

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Perioada	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
1901-2000	-4,0°	-1,8°	4,0°	9,7°	14,8°	17,7°	19,4°	18,8°	14,6°	9,2°	3,7°	-1,3°	8,7°
2005	-2,5°	-5,3°	1,6°	9,8°	15,8°	17,6°	20,0°	19,2°	15,7°	9,3°	2,6°	-0,5°	8,6°
Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul	1936	1994	1975	1934	1950	1963	1936	1946	1946	1952	1926	1960
Maxima	14,0°	19,0°	27,0°	32,5°	34,4°	35,3°	39,0°	38,5°	38,2°	31,5°	26,5°	18,3°
Anul	1963	1929	1932	1929	1976	1928	1996	1958	1970	1988	1989	1927
Minima	-32,8°	-32,0°	-27,3°	-7,5°	-1,6°	0,3°	4,6°	2,7°	-3,3°	-8,4°	-19,6°	-25,9°

*Anuarul statistic al României 2006

Administrație

Împărțirea administrativă

Remetea Ady Cornișa Unirii Orașul de Sus Centru Tudor Budai Cartierul Mureșeni Mureșeni Dâmbul Pietros Orașul de Jos

Suprafața totală a orașului este de 66,96 km² și are 203,1 km rețea de transporturi auto, 175 km străzi, 236 km rețea canalizare publică, 225 km rețea apă potabilă și 197 km rețea de gaze naturale. Fondul funciar este de 4.930 ha din care 2.690 ha în intravilan, iar 2.240 ha în extravilandin. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 223,4 ha.

Fondul total de locuințe este 57.070 împărțite în următoarele cartiere: Tudor Vladimirescu, 1848 (sau Dâmbul Pietros), Aleea Carpați (fostul Hungária), Budai Nagy Antal, Zona Centrală, Cornișa, Unirii, Gara de Sud, Libertății, Livezeni, Mureșeni, Substejăriș,Valea Rece.

Politică

Consiliul Local este compus din 23 consilieri, împărțiți astfel:

Între 2004-2008

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	12
	Partidul România Mare	4
	Alianța Dreptate și Adevăr (3 PNL)	3
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Unității Națunii Române	1

Între 2008-2012

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	10
	Partidul Democrat-Liberal	8
	Partidul Național Liberal	2
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul România Mare	1

Peisaj urban

Centrul orașului Târgu Mureș

Clădire din Piaţa Trandafirilor

Pentru detalii, vezi: Lista locurilor din Târgu Mureș.

Orașul Târgu Mureș are o ofertă destul de bogată în ceea ce privește activitățile specifice turismului. Alături de activități de recreere, populația orașului sau turiștii au la dispoziție o serie de obiective care pot fi vizite pentru a cunoaște istoria locurilor și a populației care trăiește în acestă zonă.

Cetatea medievală din Târgu Mureş

Deși în Târgu Mureș nu s-au păstrat clădiri deosebit de vechi, orașul trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, vechea urbe reușește să-și păstreze aerul de oraș medieval, cel puțin în partea centrală orașului. Aici, o serie de clădiri frumos ornamentate amintesc de vechiul târg din perioada medievală sau de orașul în plină dezvoltare din perioada interbelică.

Piața centrală, piața Trandafirilor, renumită datorită trandafirilor care împodobesc piața în ultimii zeci de ani, este locul în care se desfășura „Târgul de pe Mureș” fiind totodată și punctul central din care orașul a început să se extindă. În Piața Trandafirilor se regăsesc și principalele simboluri arhitecturale ale orașului. Palatul Culturii este un astfel de simbol, renumit mai ales datorită Sălii oglinzilor și a vitraliilor cu care este ornată clădirea.

Alte două clădiri reprezentative pentru municipiu, aflate în apropierea Palatului Culturii, sunt și Palatul Prefecturii din Târgu Mureș și Palatul Primăriei. În partea opusă a pieței Palatul Apollo și Teatrul Național sunt dovada vie a evoluție orașului de la târg la centru cultural.

Un alt reper al orașului și totodată un punct turistic important este Cetatea medievală. Construită la începutul secolului XVII, având ziduri și bastioane puternice, bine păstrate până astăzi, cetatea prezintă în incinta acesteia o biserică reformată cu o arhitectaură gotică din secolul XIV-lea. Cetatea este și locul unde au loc diferite acțiuni cultural-artistice, existând expoziții de pictură, fotografie. Aceste tipuri de acțiuni au loc mai ales în perioada zilelor Târgu Mureșului, în luna iune a fiecărui an.

Multiculturalismul și-a lăsat amprenta asupra istoriei orașului, dar și asupra arhitecturii orașului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificfii sunt: Biserica Buna Vestire, Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Biserica Reformată din cetate (secolul XV), Biserica Reformată cu un Turn, Templul israelit, Biserica ortodoxă din lemn (secolul XVIII), Catedrala ortodoxă Înălțarea Domnului, Biserica Unitariană.

Catedrala ortodoxă Înălțarea Domnului

]

Biserica Reformată din Cetate

O arhitectură aparte poate fi remarcată vizitând o serie de clădiri de o reală însemnătate pentru viața culturală a orașului precum Casa Teleki, Casa Banyai, Casa Kopeczi, Casa cu Arcade, Biblioteca Teleki-Bolyai.

Tradiția, cultura și istoria orașului poate fi cunoscută vizitând muzeele orașului situate în zona centrală a orașului: Muzeul de Etnografie și Arta Populară, Muzeul de Științele Naturii, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Județean Mureș.

Identitatea orașului este reprezentată prin intermediul monumentelor și statuilor presărate pe întreg spațiul Târgu Mureșului. Cele mai semnificative sunt Monumentul Latinității, Statuia lui Avram Iancu, statuia primariilor György Bernády și Emil Dandea, Monumentul Ostașul Român, statuia reprezentându-i pe Farkas și János Bolyai.

Turnul franciscanilor, biserica a fost demolată în 1971

Facilitățile existente pentru petrecerea timpului liber sunt în strânsă legătură cu așezarea geografică a orașului. Orașul fiind amplasat pe cursul râului Mureș a făcut posibilă construirea unui complex de agrement (cunoscut sub denumirea Weekend). În interiorul complexului există mai multe bazine pentru înot și unul pentru plimbări cu barca, acesta din urmă comunicând direct cu râul Mureș. Tot aici sunt amplasate și o serie de terenuri sportive care permit practicarea unor sporturi precum tenis, fotbal, volei.

În apropierea complexului se desfășoară Festivalul Peninsula, unul din cele mai mari festivaluri din România.

De asemenea orașul deține și o Grădină Zoologică, a doua din țară, ca întindere și varietate a speciilor. Grădina a fost înființată în 1960 și este amplasată într-un parc deosebit, Platoul Cornești. Construită pe o suprafață de circa 20 ha, grădina zoologică are în îngrijire peste 500 de animale, acestea fâcând parte din 120 de specii. Printre animalele care pot fi admirate de cei care trec pragul grădinii se află: urși, lei, lupi, leoparzi, jaguari, șerpi, crocodili, maimuțe, etc.

Platoul Cornești este amenajat la o altitudine de 488 m, pe Dealul Cornești, oferă o perspectivă încântătoare asupra văii superioare a Mureșului. În interiorul parcului există un teatru de vară, un trenuleț pentru copii cu linie îngustă, un restaurant construit undeva la începutul secolului XX.

În prezent există planuri, aflate într-o stare avansată de proiectare, pentru a realiza o telegondolă, lungă de 1815 m, care să lege complexul de agrement Weekend cu platoul Cornești. Proiectul este apreciat de edilul orașului ca fiind deosebit de important pentru municipiul Târgu Mureș, acest proiect ar putea fi unul din elementele care ar permite revigorarea turismului în Târgu Mureș.

Cultură

Există un Teatru Național cu 2 secții: română și maghiară. Inițial a fost inființat Teatrul Secuiesc (după războiul mondial, în anii ’50), mai apoi a fost inființată secția română (1963), Teatrul de Stat câștigând titulatura de Național in 1997. Primul director a fost Tompa Miklós. Au regizat în acești ani mulți directori de scenă faimoși de la Liviu Ciulei la Victor Ioan Frunză. Printre ei s-au mai numărat apreciații Harag György (vezi celebra sa Livadă de Vișini, A murit Tarelkin ș.a.m.d.) și Dan Micu (Turandot, Piticul din grădina de vară etc.). Dintre actorii români cu renume care au jucat pe scena naționalului se amintesc Florin Piersic, Alexandru Arșinel, Consatntin Diplan, Ștefan Sileanu, Ion Fiscuteanu, Vlad Rădescu. În 1994 spectacolul Satyricon, regizat de V.I. Frunză, a fost desemnat cel mai bun spectacol de teatru al anului la Gala UNITER. Teatrul Național Târgu Mureș, finanțat precar de Ministerul Culturii, traversează de mai bine de 14 ani o criză majoră de identitate, pierzând majoritatea audienței.

Festivaluri

• Festival Peninsula / Félsziget

Presa

Primul cotidian apărut la Târgu Mureș a fost Székely Ellenzék, care a fost publicat în perioada dualismului, între anii 1898 - 1920. La începutul secolului XX-lea au fost tipărite cotidienele Székely Napló (1910-1930) și Erdélyi Napló (1901-1907), săptămânalele Tükör (1913-1925), Vasárnap (1901-1911), Marosvásárhely (1911-1913).

În perioada interbelică au apărut în totalitate 93 diferite ziare, reviste și magazine, marea majoritate în limba maghiară. Numai în anul 1925 redacțiile din oraș au publicat 17 produse mass media. Cele mai importante titluri din această perioadă: cotidianele Zord Idő (1919-1921), Székelyföld (1920–1937), Ma 1925-1933, Maros (1927-1933), Maros Vidék (1933-1936), Magyar Szó (1936-1941), săptămânalele Erdélyi Barázda (1920–1928), Erdélyi Társaság (1921–1922),a Magyar Népegészségügyi Szemle (1933–1942) și Református Újság (1933–1943), iar ziarul oficial al orașului a fost tipărit în două variante, A város a fost scris în limba maghiară și Orașul în limba română.

Una din cele mai veche publicație din Târgu Mureș, care a supraviețuit și în regimul comunist, este revistă literară Vatra. După evenimentele din 1989 presa în Târgu Mureș a cunoscut o dezvoltare semnificativă în toate cele 3 ramuri: presă scrisă, radio și TV. La scurt timp după schimbarea regimului din 1989 au apărut două din cotidienele existente și în prezent: Cuvântul liber, în limba română și Népújság, în limba maghiară. În 1992 a apărut revisa literară Látó în care lângă alți poeți a publicat poeziile și Béla Markó. Următoarele gazete, apărute la câțiva ani depărtare de cele două sunt: 24 ore mureșene, Központ, Vásárhelyi Hírlap, Ziarul de Mureș, Zi de zi, Vocea Mureșului și Harghitei. Sectorul de anunțuri, informații și divertisment este acoperit de mai lute publicații precum: Informația de Mureș, Piața Mureșeană, Revista Flash.

Radioul în Târgu Mureș a avut o dinamică asemănătoare presei scrise. În 1989 exista un singur post de radio, postul public Radio Târgu Mureș, post care a emis și în regimul comunist. La începutul anilor '90 a apărut prima stație locală privată din oraș, Radio Uniplus. Adoptând o grilă de programe diferită de cea a postului public, muzică recentă din peisajul românesc și internațional, concursuri, interviuri, a devenit în scurt pentru o perioadă de timp principalul post de radio al orașului. În anii următori segmentul de piață este completat de alte posturi private de radio precum Radio Contact, Radio MIX fm și Radio GaGa. În ultimii ani au apărut și alte posturi de radio precum Radio SON, Radio Europa FM, Kiss FM, One FM, PRO FM, Erdély FM si Rock FM.

Următoarele televiziuni sau stații locale al televiziunilor cu acoperire națională emit pe teritoriul orașului: Antena 1, Duna Televízió, Prima TV, ProTV, Realitatea TV, Televiziunea Târgu Mureș (TTM), Știi TV. Televiziunea Maghiară din Transilvania (Erdélyi Magyar Televízió) este primul post național în limba maghiară cu sediul la Târgu Mureș care poate fi recepționat în pachetele principalelor operatori de televiziune.

Sport

Orașul este reprezentat în mai multe sporturi printre care lupte libere, fotbal, handbal, baschet, înot, volei, futsal și wushu. În Târgu Mureș există două echipe de fotbal: FCM Târgu-Mureș (fosta Trans Sil), care joacă în Liga I din sezonul 2010-2011 și Gaz Metan Târgu Mureș care joacă în Liga a III-a. Cea mai populară echipă a fost fosta ASA, care în prezent a preluat numele de Unirea Ungheni, ne-mai jucând în Târgu Mureș. La baschet orașul este reprezentat de echipa BC Mureș care joacă în prima divizie și care la sfârșitul campionatului 2007/2008 s-a clasat pe locul 5.

Economie

Combinatul "Azomureş"

Pentru detalii, vezi: Economia Târgu Mureșului.

În prezent în Târgu Mureș există peste 8500 de agenți economici cu capital privat, dar și câțiva agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat.

Ramuri industriale

• Industria construcțiilor de mașini
• Industria chimică
• Industria prelucrării lemnului
• Industria textilă
• Industria pielăriei
• Industria alimentară

Demografie

Spre sfârșitul secolului al XIX orașul cunoaște o dezvoltare urbanistică, însoțită de o creștere a populației, ca urmare a dezvoltării industriale, construindu-se primele fabrici din oraș, dar și ca rezultat al conectării municipiului la rețeaua feroviară a României. În prima jumătate a secolului XX se remarcă o creștere a activitățiilor economico-culturale fapt care produce o nouă creștere a populației orașului. Astfel de la 38.517 locuitori în anul 1930, orașul ajunge să numere în anul 1948, 47043 locuitori. În perioada socialistă datorită politicii de industrializare și urbanizare, concretizată și prin construirea unor noi ansambluri rezidențiale, orașul cunoaște o creștere semnificatică a populației, intrând în categoria marilor orașe ale României, ajungând în anii '70 să depășească 100.000 locuitori.

Deși prognozele din perioada socialistă anticipau pentru anii '80-'90 o creștere explozivă a numărului locuitorilor (peste 140 mii locuitori pentru 1980, în anul 1990 peste 200 mii, 260 mii în anul 2000), realitatea istorică și socială a invalidat aceste cifre. Conform recensământului din 1992 orașul avea 164.445, iar conform celui din 2002 populația stabilă a orașului era de 149.577 locuitori.

Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, orașul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populație de 145 151 locuitori.

Evoluția populației:

Structura confesională

Recensământul din 1992 După religie au fost înregistrați 69 700 ortodocși, 54 443 reformați, 24 923 romano-catolici, 4 931 greco-catolici, 4 546 unitarieni, 480 evangheliști, 355 baptiști, 900 penticostali, 1 053 adventiști, 2 132 alte religii, 992 atei.

Recensământul din 2002 În funcție de religie există 69 726 (46,62%) ortodocși, 44 849 (29,98%) reformați, 20 156 (13,48%) romano-catolici, 4 051 (2,71%) greco-catolici, 3 891 (2,60%) unitarieni, 6 904 (4,6%) din alte religii, 561 fără religie și 150 atei.

Structura etnică

Recensamantul din 1992: După etnie locuitorii se împart în 84 492 maghiari, 76742 români, 558 germani, 3 259 țigani, 156 evrei, 128 alte etnii.

Recensământul din 2002: Structura pe etnii este următoarea: din totalul de 150041 locuitori ai municipiului sunt 75533 români, 70108 maghiari, 3660 țigani, 304 germani etc..

Evoluția structurii etnice începând din 1850

An	Total	Maghiari	Români	Germani	Evrei	Țigani	Alte etnii
1850	7 855	82,6%	6,0%	3,1%	2,6%	3,6%	2,1%
1869	12 678	88,9%	5,2%	3,5%			2,4%
1900	20 229	83,3%	11,6%	3,6%			1,5%
1910	25 517	89,3%	6,7%	2,4%			1,6%
1930	40 058	57,2%	26,7%	1,7%	12,1%	1,1%	1,2%
1966	86 464	70,9%	28,3%	0,6%			0,2%
1977	127 783	63,6%	34,8%	0,6%	0,4%	0,5%	0,1%
1992	164 445	51,4%	46,1%	0,3%	0,1%	2%	0,1%
2002	149 577	46,73%	50,34%	0,2%		2,43%	0,01

Transport

Pentru detalii, vezi: Transportul în Târgu Mureș.

Educație

În municipiu Târgu Mureș funcționează 102 de unități de învățământ care pot fi împărțite astfel: 41 pentru învățâmântul preșcolare, 20 pentru învățământul primar și gimnazial, 6 licee, 10 grupuri școlare, 10 școli complementare sau de ucenici, 10 postliceale sau de specialitate, și 4 instituții de învățământ superior.

Învățământ superior

Învățământul superior în Târgu Mureș este reprezentat de instituții de stat și de instituții particulare. Din prima categorie fac parte Universitatea de Medicină și Farmacie, Universitatea Petru Maior, Universitatea de Arte. Din a doua categorie fac parte: Universitatea Dimitrie Cantemir și Universitatea Sapientia.

Cercetarea în domeniul științelor sociale este efectuată în unul din institutele Academiei Române, Institutul de cercetări socio-umane "Gheorghe Șincai", înființat 1957. Cercetătorii care activează aici acoperă mai multe domenii ale științelor sociale, precum: istoria, istoria literaturii și literatura comparată, psihologia.

Programele de cercetare derulează și Universitatea de Medicină și Farmacie din oraș. Prin temele de cercetare abordate, universitatea încearcă să își păstreze un loc de frunte în școala românească de medicină Un plus în consolidarea imaginii școlii de medicină din Târgu Mureș este adus și de centrul de instruire național în medicina de urgență, efectuat de SMURD Târgu Mureș.

• 

  Universitatea de Arte din Târgu Mureş

• 

  Facultatea de Muzică din strada Bolyai, în Casa Pálffy

• 

  Universitatea de Medicină şi Farmacie

• 

  Universitatea Petru Maior

• 

  Universitatea Sapientia

Învățământ mediu

Principalele instituții de învățământ liceal ale orașului sunt: Colegiul National „Unirea” ,Colegiul „Alexandru Papiu Ilarian”,Grup Scolar Sanitar Gheorghe Marinescu Colegiul Reformat, Liceul Teoretic "Bolyai Farkas", Liceul Pedagogic, Liceul Economic, Liceul de Arta, Electromureș, Colegiul Agricol "Traian Săvulescu".

• 

  Colegiul A. Papiu Ilarian

• 

  Colegiul Reformat

• 

  Colegiul Naţional Unirea

• 

  Liceul Teoretic Bolyai Farkas

Sănătate

Elicopterul SMURD-ului din oraş

• 2 spitale - 1 municipal cu 11 unități specializate (boli contagioase, chirurgie, TBC, neurologie, dermatologie, urologie, ginecologie, oftalmologie, maxilofacială, pediatrie, distrofici)
• 1 județean cu 7 secții
• 20 farmacii
• 36 dispensare , 9 policlinici, centru de recoltare și conservare a sângelui
• salvare + SMURD

Personalități

Statuia lui Farkas și János Bolyai

Statuia lui György Bernády din fața Casei Teleki

Statuia lui Emil Dandea

Vezi și Lista primarilor din Târgu Mureș.

• János Baranyai Decsi (1560-1601) a scris Istoria, Transilvaniei, Moldovei și a Țării Românești între 1592-1598
• Tamás Borsos (1566-1634) jude al orașului Târgu Mureș
• György Bernády (1864-1938) a fost primarul Târgu Mureșului între anii 1900–1912 respectiv 1926–1929. În mandatul lui au fost construite Palatul Prefecturii, Palatul Culturii și alte clădiri reprezentative
• Péter Csokás (1587), profesor în Târgu Mureș, a scris a scris partea maghiară a dicționarului în 10 limbi a lui Calepinus
• Gheorghe Șincai (1754-1816), istoric, filolog, poet, reprezentant al Școlii Ardelene
• Sámuel Teleki (1739-1832), om de cultură, cancelar al Transilvaniei, fondatorul Bibliotecii Teleki
• Petru Maior (1756-1821), istoric și filolog român, reprezentant de frunte al Școlii Ardelene
• Farkas Bolyai (1775-1856), matematician
• Sandor Körösi Csoma (1784-1842), lingvist, filolog , a întocmit un dicționar și o gramatică a limbii tibetane
• Avram Iancu (1824-1872), avocat român, cancelarist la Târgu Mureș, conducător al revoluției de la 1848-1849
• Alexandru Papiu Ilarian (1827-1877), jurist, istoric, organizator al revoluției de la 1848, academician român
• Traian Popa (1829-1969), profesor, realizatorul lucrării Monografia orașului Târgu Mureș
• Emil Dandea (1893-1969) , om politic, primar al orașului în perioada interbelică
• Ion Vlasiu (1908-1997) sculptor, pictor, scriitor
• András Sütő (1927-2006), scriitor maghiar din Transilvania
• Ladislau Bölöni (n. 1953), sportiv, jucător de fotbal la ASA Târgu Mureș și Steaua București
• Aurel Filimon
• Gábor Tompa (n. 1957), regizor
• Romulus Guga, scriitor, poet, unul din fondatorii revistei Vatra
• Raed Arafat (n. 1964), medic, coordonatorul SMURD Târgu Mureș, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății Publice

Cetățeni de onoare

• Constantin Copotoiu
• Vasile Urdea
• Constantin Codrescu
• Tibor Weszély
• Attila Horváth
• Béla Csató

Orașe înfrățite

•  Bournemouth, Regatul Unit
•  Baja, Ungaria
•  Budapesta, Ungaria
•  East Renfrewshire, Regatul Unit
•  Güzelçamlı, Turcia
•  Ilmenau, Germania
•  Kecskemét, Ungaria
•  Szeged, Ungaria
•  Zalaegerszeg, Ungaria
•  Cellino San Marco, Italia

Vezi și

• Lista primarilor din Târgu Mureș

Bibliografie

• Tîrgu-Mureș. Kovács György Editura Meridiane. București 1962
• Tîrgu-Mureș. Dános Miklós .Editura Meridiane. București 1966
• Județul Mureș. Ion Șoneriu, Ion Mac. Editura Academiei RSR, Institutul de geografie. București 1973
• Mureș: Monografie. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeșteanu. Editura Sport Turism. București 1980
• Philobiblon mureșean. Dimitrie Poptămaș Editura Biblioteca Județean Mureș. Târgu Mureș 2003
• Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureș. Editat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Mureș
• Monografia orașului Târgu-Mureș. Traian Popa. Editura Ansid. Târgu Mureș 2005. (reeditarea ediției originale din 1932, Tipografia Corvin)

Legături externe

• Primăria municipiului
• Harta Mureșului - orice punct de interes din Târgu Mureș pe harta interactivă a orașului
• Panorame virtuale interactive ale orașului Târgu Mureș și ale împrejurimilor
• Dicționar de localități din Transilvania
• Fotografii din Palatul Culturii
• Imagini despre complexul Week-End al artistului fotograf targumuresean Zsolt Suto

Reportaje despre cartiere

• Cartierul Tudor - Gigantul din Târgu-Mureș, 13 Octombrie 2006, Evenimentul zilei

Vedere panoramică, de la V la E, a Târgu Mureșului