Taras Bulba (film din 2009)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vezi și: Taras Bulba (film din 1962) și Taras Bulba (dezambiguizare)
Taras Bulba
TBPoster.jpg
Regizor Vladimir Bortko
Scenarist Nikolai Gogol (roman)
Vladimir Bortko
Producător Ark-film
Distribuitor Central Partnership (Rusia)
Operator(i) Dmitrii Mass
Muzică Igor Korneliuk
Distribuție Bohdan Stupka
Igor Petrenko
Vladimir Vdovicenkov
Magdalena Mielcarz
Mihail Boiarski
Liubomiras Laucevičius
Premiera 2 aprilie 2009
Durata 127 minute
Țara Rusia
Limba originală rusă
Buget 517 milioane ruble (15.7 milioane $)
Pagina IMDb

Taras Bulba (în rusă Тарас Бульба) este un film istoric, bazat pe romanul cu același nume al scriitorului rus Nikolai Gogol. El a fost filmat în diferite locații din Ucraina ca Zaporoje, Cetatea Hotin și Camenița, precum și în Polonia. Lansarea oficială a fost amânată de mai multe ori; la început a fost programată în primăvara anului 2008, dar a fost realizată în cele din urmă la 2 aprilie 2009,[1][2][3] pentru a coincide cu bicentenarul nașterii lui Gogol.[4] Manuscrisul original al primei ediții din 1835 nu a fost folosit, ci ediția autorului din 1842 (considerată mai prorusă [5]), extinsă și rescrisă (în textul pe care-l cunosc majoritatea cititorilor), a fost folosită pentru realizarea scenariului.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Filmul a fost parțial finanțat de Ministerul Culturii din Rusia și a fost criticat în Ucraina ca făcând parte din propaganda politică pentru Putin[5] . În timp ce personajele poloneze din film vorbesc poloneza, cazacii ucraineni sunt prezentați ca vorbind doar rusa.

Regizorul Vladimir Bortko (Bortko, el-însuși de origine ucraineană) a declarat că filmul a fost realizat pentru a arăta că "nu există o Ucraină separată de Rusia".[5] El a afirmat următoarele: "Rușii și ucraineni sunt același popor, iar Ucraina este partea de sud a Rusiei. Ei nu pot exista fără noi și nici noi fără ei. Acum suntem două state, cum am mai fost și în unele perioade din trecut. Pământul ucrainean a aparținut Marelui Ducat al Lituaniei și Poloniei. Dar poporul care locuia în ambele teritorii a fost întotdeauna un singur popor. Gogol a înțeles bine aceast lucru și a vorbit mereu despre el."[6] Acest punct de vedere a fost puternic contestat de naționaliștii ucraineni.[7][8] În Rusia au existat temeri că filmul va exacerba neînțelegerile istorice cu Ucraina.[6]

Filmul a fost urmărit cu mare atenție și în Polonia, unde presupusul său caracter antipolonez a fost larg discutat și elementela sale propagandistice examinate. [9] Acesta este determinat de faptul că realizatorii filmului au adăugat textului original al lui Gogol și câteva scene în care se arată brutalitatea polonezilor.[10][11]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Coffee and conversation with Bohdan Stupka, THE DAY WEEKLY DIGEST, #17, Marți, 27 mai 2008
  2. ^ www.film.ru
  3. ^ IMDb Profile
  4. ^ The Politics of “Taras Bulba”: Do They Matter? Global Comment
  5. ^ a b c Barry, Ellen (12 aprilie 2009). „A Wild Cossack Rides Into a Cultural Battle”. Kyiv Post. http://www.nytimes.com/2009/04/13/world/europe/13cossacks.html?_r=1&ref=global-home. Accesat la 14 aprilie 2009. 
  6. ^ a b pl Malczyk, Jerzy (1 aprilie 2009). „Rosja: Na ekrany kin wschodzi "Taras Bulba" Władimira Bortki”. Money.pl. http://www.money.pl/archiwum/wiadomosci_agencyjne/pap/artykul/rosja;na;ekrany;kin;wschodzi;taras;bulba;wladimira;bortki,78,0,440398.html. Accesat la 16 aprilie 2009. 
  7. ^ Economic Interdependence in Ukrainian-Russian Relations de Paul J. D'Anieri, State University of New York Press, 1999, ISBN-13: 978-0791442463 (page 22)
  8. ^ Russia in the Modern World:A New Geography de Denis J. B. Shaw, Wiley-Blackwell, 1999, ISBN-13: 978-0631181347 (p. 257)
  9. ^ pl Dokąd tak pędzisz, Kozacze? Sebastian Chosiński, Esensja 26 aprilie 2009
  10. ^ pl Taras Bulba" w reżyserii Władimira Bortko kolejnym filmem antypolskim? Polish Portal on Ukraine, 1 aprilie 2009
  11. ^ Taras Bulba wjeżdża do kin Justyna Prus, Tatiana Serwetnyk, Rzeczpospolita 31 martie 2009

Legături externe[modificare | modificare sursă]