Taksony

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Taksony al Ungariei)
Pentru alte sensuri, vedeți Taksony (dezambiguizare).

Taksony (cca. 931 - 972) prinț ungur din dinastia arpadiană, aflat la putere din 955 până la moartea sa. În cea mai veche cronică păstrată, a notarului anonim P., Gesta Hungarorum[1], numele este grafiat Thocsun (probabil citibil Tokșun). Fiul lui Zoltan (Zulta), de asemenea prinț al ungurilor, și al fiicei lui Menumorut, ducele Bihorului[2] Informațiile despre Taksony sunt puține.

A organizat nenumărate expediții militare în teritoriile vecinilor. Se presupune că a participat și la bătălia cu germanii conduși de regele saxon Otto I, care a avut loc la 10 august 955 în bătălia de la Lechfeld, lângă Augsburg, pe malurile râului Lech, unde oștirea ungară l-a pierdut pe șeful ei, Bulcsú (sau Vérbulcsú; Bulciu), care a fost executat de germani în orașul bavarez Regensburg.

Relațiile dintre unguri și bizantini s-au înrăutăți continuu și se pare că pricina a fost felul în care Otto I descria acel „trib de țărani” (deși împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul avusese întrevederi cu liderii Taksony și Bulciu[3] între anii 948-950). Taksony a cerut papei Ioan al XII-lea să trimită în Ungaria un episcop care să favorizeze creștinarea poporului.

Taksony s-a căsătorit cu o tânără adusă de tatăl lui, Zulta, din „țara cumanior” (în cronica lui Anonymus, „cumanii” erau kavarii, un grup de triburi hazare disidente față de hanatul Hazaria).[4]

[5] Au avut doi fii: pe Géza și pe Mihály.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cronica lui Anonymus la Wikisource: [1]; titlul original: Chronicon Anonymi Bele Regis Notarii Gesta Hungarum
  2. ^ „Dux uero arpad inito consilio suorum nobilum, mandata menumorout dilexit et laudauit, et dum filiam menumorout eiusdam etatis ut filius suus Zultus, iam esse audiuisset, peticionem menumorout differre noluit, et filiam suam in uxorem zulte accepit, cum regno sibi promisso. Et missis legatis ad usubu et ueluc mandauit, et celebratis nuptiis filiam menumorout filio suo zulte in uxorem acciperent, et filios incolarum in obsides positos secum ducerent, et duci menumorout daret byhor castrum” în: Anonymus, Gesta hungarorum, cap. LI; precum și cap. LII
  3. ^ "Bulcsú's visit to Byzantium in 948", în: László Makkai, From the Hungarian conquest to the Mongol invasion. Subcapitolul The Hungarian settlement of Transylvania. Subsubcapitolul The land of the Gyulas
  4. ^ „tunc dux zulta duxit filio tocsun de uxorem de terra cumanorum”, în: Anonymus, Gesta hungarorum, cap. LVII (ultimul), De constitucione regni (Despre întemeierea regatului)
  5. ^ In centrulǔ rĕsăritenilorǔ părțĭ ale Ungarieĭ proprie, între lățîmea geografică 46º 23’ – 47º 35’ și lungimea 38º 46’ – 40º 35’ zace Comitatulŭ de rĕnume istoricǔ alǔ Bihoruluĭ, órecândŭ unŭ principatŭ întregŭ cu teritoriulǔ între Tisa (Tibiscus) și munțiĭ granițĕĭ dintre Ungaria propriă de adĭ și Transilvania, ĕră de altă parte dela Murĕșǔ până la Someșǔ.
    Unǔ principatǔ puternicǔ în frunte cu domnitoriulǔ sĕu cunoscutǔ sub numele de Menu-Morutǔ, care dintre tóte principatele de odinióră ale Ungarieĭ maĭ în urmă a cădutŭ sub potestatea Ungurilorŭ, dar’și atuncĭ nu prin forța armelorǔ ci prin convoiélă.
    Anume unica fiică aluĭ Menu-Morutǔ cu numele Hanzar s’a logoditŭ cu fiulŭ moștenitoriŭ aluĭ Árpád cu numele Zoltán séu Zsold încă în 898 aducândŭ de zestre „țĭéra Bihorului” cu condițiunea, că până cândǔ trăĭesce părintele sĕu, elǔ sĕ nu fiă scirbitǔ în drepturile sale de domnitoriǔ preste acea-șĭ țéră.
    Din acésta căsătoriă aluĭ Zsolt cu Hanzar s’a născutǔ în 931 Taks séu Taksony, care după mórtea tătâne-sĕu moșteni tronulǔ Ungariei.

    PROGRAMA GIMNASIULUI SUP. GR. CAT. ȘI A SCOALELORU NORMALI DIN BEIUȘIU pre anuulu scol. 1891/92, p. 35.


Predecesor:
Zoltan
lider al triburilor maghiare
955 - 972
Succesor:
Géza