Surdocecitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Helen Keller, una dintre cele mai cunoscute persoane având acest handicap

Surdocecitatea reprezintă condiția unei persoane care are dificultăți de văz și auz sau lipsa acestor simțuri.

Surdocecitatea este o combinație de deficiențe de văz și de auz, cu diferite grade de manifestare. Este o deficiență multisenzorială gravă, de cele mai multe ori asociată și cu alte tipuri de deficiențe. Surdocecitatea generează dificultăți majore în sfera comunicării, a accesului la informație, în orientare și mobilitate.

Categorii de surdocecitate:

  • congenitală: persoana se naște cu acest handicap și poate avea și deficiențe intelectuale. Cauze: sindromul rubeolei congenitale, cytomegalovirusul, cauze genetice etc.
  • dobândită: poate apărea după ce persoana a dobândit limbajul, iar pierderile de auz și de vedere pot fi progresive sau simultane. Cauze: afecțiuni ale creierului, febră puternică, diabet, meningită, encefalită, îmbătrânirea etc.

Recuperarea are ca obiectiv învățarea persoanei să-și folosească auzul și vederea acolo unde există potențial. De asemenea, trebuie să i se asigure situații în care să interacționeze cu mediul.

Persoane celebre cu această afecțiune[modificare | modificare sursă]

  • Francisco Goya (1746 - 1828), pictor spaniol, devenit surd și orb în ultimii ani din viață;
  • Hieronymus Lorm (1821 - 1902), scriitor austriac;
  • Laura Bridgman (1829 - 1889) din Statele Unite ale Americii, prima persoană cu acest handicap care a putut beneficia de o educație superioară.
  • Helen Keller (1880 - 1968) din SUA; și ea a beneficiat de un nivel înalt de pregătire și este una dintre cele mai cunoscute persoane cu această afecțiune.
  • Vasile Adamescu (1944 - 2018), profesor și artist plastic român).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]