Sultanatul de Rum

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sultanatul de Rum
سلجوقیان روم
Saljūqiyān-e Rūm
1077 – 1307

Drapelul

Steag

Localizarea
Sultanatul de Rum în 1190, înainte de a treia cruciadă.
Capitală Niceea (Iznik)
Religie Islam
Formă de guvernare Principat
Sultan
 - 1060-1077 Kutalmish (primul)
 - 1303-1308 Mesud II (ultimul)
Istorie
 - Prăbușirea imperiului Selgiuciz. 1077
 - Lupte interne 1307

Sultanatul de Rum (sau Sultanatul Romei) (în turcă Anadolu Selçuklu Devleti ori Rum Selçuklu Devleti) este un stat care a existat între 10371194 cu capitala la Niceea (apoi la Iconium) și este continuatorul direct al imperiului Selgiuc.

Termenul de Rum vine de la cuvântul arab folosit pentru a denumi Imperiul Roman. Selgiucizii au denumit pământurile lor Sultanatul de Rum deoarece aceștia s-au stabilit pe teritoriul considerat mult timp roman sau bizantin de către musulmani. Statul uneori este numit și Sultanatul Konya (sau Sultanatul de Iconium).

Principalele capitale din Sultanat au fost: mai întâi la Niceea (Iznik) și apoi la Conia. Întrucât curtea de justiție a sultanatului a fost extrem de mobilă, orașe ca Sivas sau Kayseri au fost și ele capitale. În timpul expansiunii sale maxime Sultanatul cuprindea toată Anatolia centrală de la Antalya-țărmului Alanya, pe coasta mediteraneană, și până la teritoriul de la Sinop de la Marea Neagră. În est Sultanatul a absorbit alte state turcești și a ajuns până la Lacul Van. Limita sa vestică a fost aproape de Denizli și porțile din bazinul Mării Egee.

Sultanatul selgiuc de Rum în 1097.
Sultanatul de Rum în 1200 și statele vecine.
Harta politică a zonei în 1204.
Prăbuşirea Sultanatului de Rum sub mongoli în 1300.

Apariția[modificare | modificare sursă]

În 1070 comandantul selgiuciz Suleyman Kutalmish, un văr îndepărtat al lui Malik Shah și un fost pretendent la tronul Marelui Imperiu Selgiuciz, a venit la putere în Anatolia de vest. În 1075 el a cucerit cetățile bizantine de la Niceea (Iznik) și Nicomidia (Izmit). Doi ani mai târziu, s-a declarat el însuși sultanul unui stat independent selgiuciz și a stabilit capitala la Iznik.

Prăbușirea[modificare | modificare sursă]

Arta și Arhitectura[modificare | modificare sursă]

Kizil Kule (Turnul Roșu) construit între 12211226 de sultanul Kayqubad I în Alanya

Cu excepția secolelor al XII-lea și al XIII-lea când sultanatul a suferit de pe urma cruciadelor și invaziei mongole, restul existentei sale este marcat de lucrări remarcabile de arhitectură și artă decorativă.

Şcoală din Conia, Turcia.

Cel mai mare caravanserai este construit în 1229- Sultanhani, aflat pe drumul dintre orașele Conia și Aksaray, lângă turnul Sultanhani, cu o suprafață de 3900 de metri pătrați.

Dinastia[modificare | modificare sursă]

În ceea ce privește numele sultanilor, există diferite variante în formă și de ortografie, în funcție de preferințele afișate de către o sursă sau alta, fie pentru fidelitatea traducerii din limba persană (variantă influențată de araba scrisă pe care sultanii o utilizau), sau pentru o redare corespunzătoare limbii moderne turcești și ortografiei sale. Unii sultani au avut două nume pe care au ales să le folosească, alternativ, în diverse acte legislative. În timp ce cele două palate construite de Alaeddin Keykubad I purtau numele de Palatul Kubadabad și Palatul Keykubadiye, el a denumit moscheea din Conia: moscheea Alaeddin și orașul port din Alanya pe care l-a cucerit l-a denumit Alaiye.

Sultanul Perioada Note
Kutalmish 1060-1077 Susținut de Alp Arslan pentru succesiunea la tronul dinastiei marilor selgiuci.
Suleiman I bin Kutalmis 1077-1086 Fondatorul sultanatului anatolian selgiuc cu capitala la Iznik
Kilij Arslan I 1092-1107 Primul sultan din Conia
Melikshah 1107-1116
Masud I 1116-1156
'Izz al-Din Kilij Arslan II 1156-1192
Giyath al-Din Kaykhusraw I 1192-1196 Prima domnie
Rukn al-Din Suleymanshah II 1196-1204
Kilij Arslan III 1204-1205
Giyath al-Din Kaykhusraw I 1205-1211 A doua domnie
'Izz al-Din Kayka'us I 1211-1220
'Ala al-Din Kayqubad I 1220-1237
Giyath al-Din Kaykhusraw II 1237-1246 După moartea sa sultanatul s-a divizat după 1260 până când Kilij Arslan IV a rămas singurul conducător și reunifică sultanatul
'Izz al-Din Kayka'us II 1246-1260
Rukn al-Din Kilij Arslan IV 1248-1265
'Ala al-Din Kayqubad II 1249-1257
Giyath al-Din Kaykhusraw III 1265-1284
Giyath al-Din Masud II 1284-1296 Prima domnie
'Ala al-Din Kayqubad III 1298-1302
Giyath al-Din Masud II 1303-1308 A doua domnie

Legături externe[modificare | modificare sursă]