NMS Marsuinul

NMS Marsuinul (S2) a fost lansat la apă pe 25 mai 1941, (ca și submarinul NMS Rechinul) a intrat official în rândurile Marinei Regale în iulie 1943 și a fost declarat operațional în aprilie 1944. Inițial trebuia să fie un submarin minier, dar s-a decis să fie transformat în submarin de atac, compartimentele pentru mine au devenit rezervoare de combustibil, de aceea avea o rază de acțiune superioară.

Misiuni

Singura misiune a submarinului Marsuinul, sub comanda cpt. Grigore Ciolac, a avut loc între 10 și 27 mai 1944, ținta fiind zona Batumi. Trebuia să continue misunea NMS Rechinul de acoperire în zona Batumi, de atragere asupra sa a unei părți din forțele navale sovietice, în timp ce forțele navale românești participau la evacuarea armatei române din Crimeea. Din lipsă de comunicare între forțele românești și cele germane, Marsuinul, de abia ieșit din spatele barajului de mine apărând coasta românească, a fost atacat de o fregată germană care l-a luat drept un submarin sovietic, trăgând cu mitralierele asupra sa pe 11 mai, la ora 1:00. Comandantul Ciolac a răspuns cu semnalul zilei pentru a fi recunoscut. Dar în dimineața următoare a fost atacat cu bombe de un hidroavion german, care a chemat vedete anti-submarine „KFK” (ale căror echipaje erau croate) în ajutor. Acestea au lansat nu mai puțin de 420 de grenade antisubmarin de la 8:30 până seara târziu. Marsuinul a coborât la 80 - 90 metri adâncime, reducând la minim zgomotul produs, nesuferind astfel, decât avarii neînsemnate.

Din seria Submarine

Submarine germane Submarinul german U-18,Submarinul german U-24,U 166,Submarinul sovietic SC-213(submarin sovietic),Submarinul Kursk(submarin sovietic)

Submarine românești Submarin clasa CB,Submarinul Delfinul,NMS Delfinul,NMS Rechinul,NMS Marsuinul

Submarine franțuzești Submarinul Le Vigilant(Submarin clasa Le Triomphant)

Submarine rusești Submarinul rus K-141 Kursk

Submarine japoneze I 400

După ce KFK-urile și-au terminat stocul de grenade și au abandonat căutarea, Marsuinul s-a îndreptat spre Zonguldak (Turcia) și apoi spre Batumi, de-a lungul coastei turcești. NMS Marsuinul a fost descoperit apoi de navele sovietice de patrulare pe 14 mai, la ora 11:10, și atacat. A fost din nou atacat cu grenade la ora 15:00, timp de trei ore. Comandantul Ciolac s-a retras timp de o zi într-un mic golf, nu departe de Trabzon, cu riscul de a fi descoperit. Submarinul s-a întors în zona de operațiuni, unde a fost din nou observat pe 17 mai, la 40 mile nord de Capul lui Iason (Iasun), și atacat la ora 4:12. Deși s-a refugiat din nou în apele neutre ale Turciei, a fost urmărit și atacat cu grenade la ora 4:00. Seara a încercat pentru a treia oara să se apropie de Batumi, dar a doua zi dimineața fost localizat și atacat, echipajul numărând 43 de explozii.

Pe 20 mai, Marsuinul se întorsese în apropierea apelor teritoriale turcești, la 40 mile nord de Capul lui Iason. In timpul nopții, la ora 2:00, echipajul a avut impresia că a văzut un siaj de torpilă pe care a evitat-o. Dar în marina sovietică nu s-a consemnat niciun atac cu torpile la acea oră și în acea zonă. Două ore mai târziu, a fost grenadat, înregistrându-se 31 de explozii. Ziua următoare, tot în jurul orei 2:00, submarinul a fost din nou descoperit și atacat până la ora 14:00. Echipajul a numarat 43 de grenade. De la Constanța, cpt. Ciolac a primit ordinul să intre în zona de operații pentru a patra oară. Pe 22 mai, Marsuinul a fost localizat la ora 4:55, la 45 mile vest-nord-vest de Batumi. Timp de trei ore și jumătate, au fost lansate 82 de grenade, din care 74 au explodat în apropierea navei. Atacul s-a repetat între 18:31 și 18:58.

După terminarea operațiunii de evacuare a Crimeii, pe 23 mai NMS Marsuinul a primit ordinul de întoarcere, fiind în continuu urmărit. Călătoria până spre Zonguldak s-a petrecut pe o mare foarte agitată, timp de 37 de ore. Apoi vremea s-a îmbunătățit, Marsuinul luând drumul drept spre Constanța pe 25 mai. Ziua următoare, în timp ce naviga la suprafață, a fost surprins de un hidroavion sovietic, care a lansat 6 bombe și l-a obligat să intre în imersiune. Marsuinul a pierdut asfel întâlnirea cu escorta, și de abia a doua zi a intrat în port.

În perioada următoare a intrat în reparații, în urma avariilor suferite, dar din lipsă de piese mai era încă în port la 23 august 1944, când România a trecut de partea Aliaților. Ulterior, a fost confiscat de URSS.

Specificații tehnice

• Echipaj: 45 de oameni;
• Deplasament la suprafață: 508 t
• Deplasament în imersiune: 630 t
• Lungime: 68,7 m
• Lățime: 6,5 m
• Pescaj: 3,6 m
• Viteza maximă la suprafață: 16 noduri
• Viteza maximă în imersiune: 9 noduri
• Autonomie: 8000 mile
• Tunuri: 1 x 88 mm
• Mitraliere: 1 x 20 mm
• Tuburi lans-torpile: 6 (4+2) x 533 mm

Legături externe

• http://www.worldwar2.ro-NMS Marsuinul

Bibliografie

• Nicolae Koslinski, Raymond Stanescu: Marina Română în Al Doilea Razboi Mondial: 1939-1945, Volumul II, Editura Făt-Frumos, București 1997. ISBN 9735520338 (973-552-033-8)