Subdiviziunile Norvegiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
O hartă geopoliticală a Norvegiei, prezentând cele 19 diviziuni administrative, numit fylker sau "comitate", cu insulele Svalbard ș Jan Mayen.

Forma extrem alungită a Norvegiei, numeroasele bariere geografice, precum și distribuția naturală a populației a condus la numeroase convenții pentru formarea subdiviziunilor sale naționale. De-a lungul timpului, acestea s-au schimbat reflectând schimbările survenite. Chiar și astăzi, numeroase posibile reforme sunt luate în considerare.

Nivele de administrare[modificare | modificare sursă]

Administrarea politică a Norvegiei are loc la trei nivele diferite.

  • La nivelul regatului - acoperind întreaga zonă metropolitană a Norvegiei și a părților sale insulare Svalbard și Jan Mayen. În timp ce insulele Svalbard sunt subiect al unui tratat internațional prezentând anumite limite la suveranitatea Norvegiei, Jan Mayen are, ca și restul județelor Norvegiei continentale, un guvernator sau un comite (fylkesmann).
  • La nivel de județ - Județe, cunoscute în Norvegia ca fylker (singular, fylke), în număr de 19. Acestea provin în parte din împărțirea care a precedat Constituția Norvegiei din 1814 și a independenței sale din 1905.
  • La nivel de municipalitate - Municipalități, cunoscute în Norvegia sub numele de kommuner (singular, kommune), în număr de 431. Adăugat acestei diviziuni, Longyearbyen, autoritatea locală are ceva similarități cu o municipalitate.

Din cauza îmbunătățirii infrastructurii atât la nivel transporturilor cât și la cel al telecomunicațiilor, eventualele beneficii ale consolidării sunt discutate permanent. Comparativ cu începutul anilor 1960, numărul de municipalități a descrescut substanțial, de la 744 la 431, azi, dar noi fuziuni sunt așteptate a se produce. Similar, responsabilitățile la nivel de comitat au fost reduse mereu, astfel încât există discuții de a înlocui cele 19 județe de azi cu 5 - 9 regiuni în viitorul apropiat.[necesită citare]

Excepții[modificare | modificare sursă]

În cazul organizării administrative teritoriale, următoarele excepții sunt categorii aparte.

Alte tipuri de subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

Există alte diviziuni care nu sunt administrative, dar care joacă un rol activ cultural, istoric, geografic și, uneori, chiar politic.

  • Regiunile Norvegiei, cunoscute sub numele de landsdeler (singular, landsdel), existând cinci dintre acestea: Nord-Norge, Østlandet, Sørlandet, Trøndelag și Vestlandet.
  • Districtele Norvegiei, organizate în mod tipic pe bază de limbă, cultură sau diviziuni naturale geografice. Nu există un număr fix și limitelele lor sunt subiecte ale interpretării subiective.
  • În orașe există adesea sectoare sau cartiere, cunoscute ca bydeler.
  • Comunitățile rurale au adesea astfel de "subdiviziuni formale", incluzând tettsteder, care sunt concentrări de clădiri cu destinație comercială sau aglomerări de ferme cunoscute sub numele de grender, sau după un nume propriu.
  • Serviciul de meteorologie al Norvegiei folosește adesea în descrirea vremii subdiviziuni care sunt diferite de toate celelalte, întrucât reflectă similarități și recurențe climatice, respectiv recurențe în comportamentul meteorologic.

Județele Norvegiei - fylker[modificare | modificare sursă]

Județele Norvegiei

Teritoriul Norvegiei este împărțit în 19 unități administrativ-teritoriale, numite fylker, care corespund diviziunii numită județ.

Vezi și[modificare | modificare sursă]