Subcarpaţi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Subcarpaţii reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfăşoară atât la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei şi Motrului) cât şi în interiorul său, (în zonele Bistriţa - Homoroade, Hârtibaciu - Ocna Mureş şi Turda - Beclean).

Subcarpaţii apar ca o treaptă de relief între munţi şi regiunile jose de la exteriorul acestora, fiind constituiţi dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin depresiuni.

Cuprins 1 Geneza 2 Alcătuire petrografică 3 Altitudine 4 Climă 5 Reţea hidrografică 6 Vegetaţie 7 Resurse 8 Diviziuni

[modifică] Geneza

Subcarpaţii sunt formaţi prin cutarea/încreţirea scoarţei. Regiunea subcarpatică este caracterizată de o mare mobilitate tectonică, în prezent, fiind pusă în evidenţă printr-o accentuată sensibilitate seismică.

[modifică] Alcătuire petrografică

• roci sedimentare cutate şi ridicate neuniform: argile, gresii, marne, nisipuri, petrişuri.

[modifică] Altitudine

Altitudinea subcarpaţilor variază de la 200m-800m(rareori 1000m)

[modifică] Climă

Subcarpaţii Moldovei: temperat continentală cu influenţe scandinavo-baltice. Subcarpaţii Curburii: temperat continentală cu influenţe de ariditate. Subcarpaţii Getici: temperat continentală cu influenţe de tranzitie şi submediteraneene.

[modifică] Reţea hidrografică

[modifică] Vegetaţie

Predomină pădurile de fag în amestec cu gorunul.

[modifică] Resurse

• resurse de subsol: petrol, gaze naturale, cărbuni, sare
• resurse de sol: cultura de vii, livezi de pomi fructiferi, culturi cerealiere

[modifică] Diviziuni

În funcţie de poziţia faţă de arcul carpatic şi de particularităţile geomorfologice, Subcarpaţii se împart în trei diviziuni:

• Subcarpaţii Orientali:

- Subcarpaţii Moldovei

- Subcarpaţii de Curbură

- Subcarpaţii Prahovei

• Subcarpaţii Getici:

- Muscelele Getice

- Subcarpaţii Jiului

• Subcarpaţii Interni cuprind sectoarele:

- Bistriţa - Homoroade

- Hârtibaciu - Ocna Mureşului

- Turda - Beclean