Arhitectura în Moldova
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
Arhitectura în Moldova s-a dezvoltat între secolele XIV-XIX în spațiul moldovenesc. Arhitectura în această regiune se dezvoltă exclusiv în arhitectura bisericească și are o amprentă puternic autohtonă cu ușoare influențe mai ales ale stilului bizantin dar și gotice sau armenești.
Epoca în care s-a dezvoltat cel mai mult este perioada domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504).
Cuprins |
Caracteristici ale arhitecturii în Moldova [modificare]
- plan dreptunghiular sau triconc
- interiorul include altar, naos, încăperea mormintelor și pronaos
- separarea încăperilor se face prin ziduri groase, în general fără coloane
- o singura turlă amplasată după sistemul moldovenesc
- supraînălțarea bolților în interior, prin suprapunerea arcurilor încrucișate
- decor exterior bogat
Dintre bisericile cele mai reprezentative:
- Mănăstirea Putna
- Mănăstirea Neamț
- Mănăstirea Bistrița
- Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți
- Mănăstirea Voroneț
Galerie [modificare]
-
Mănăstirea Putna din Judeţul Suceava
-
Mănăstirea Neamț din Judeţul Neamț
-
Mănăstirea Căpriana din Judeţul Strășeni, Moldova
-
Mănăstirea Bistriţa din Judeţul Neamț
-
Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău
-
Turnul lui Ștefan cel Mare din Piatra Neamţ
-
Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi
-
Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi
-
Mănăstirea Dobrovăţ din Judeţul Iaşi
-
Mănăstirea Văratec din Judeţul Neamț
-
Mănăstirea Galata din Iaşi
-
Clopotnița Mănăstirii Popăuți din Botoşani
-
Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi
-
Catedrala Sfânta Paraschiva din Roman
-
Mănăstirea Socola din Iaşi
-
Mănăstirea Sihăstria din Judeţul Neamţ
-
Mănăstirea Dragomirna din Judeţul Suceava
-
Mănăstirea Secu din Judeţul Neamț
-
Mănăstirea Hadâmbu din Judeţul Iaşi
