Stema orașului liber Cluj

Stema Clujului pe sediul Primăriei din strada Eroilor
(Foto: martie 2009)

Stema (sigiliul) orașului Cluj reprezintă o poartă de incintă cu trei turnuri, simbol al statutului de oraș liber al Clujului, adică supus doar regelui sau principelui Transilvaniei.

Clujul a primit un sigiliu în anul 1369, sigiliu confirmat regal în 1377 de regele Ludovic de Anjou. Sigiliul, care a devenit stemă, și elemente ale lui au fost preluate de-a lungul timpului și de alte instituții clujene.

Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca folosește o nouă stemă în actele oficiale realizată de o elevă de liceu în urma unui concurs desfășurat în 1995.

Steme surori cu cea a Clujului sunt cele ale orașelor Praga și Cracovia, datând din aceeași perioadă.

Istoric

Stema Clujului în Biserica Sf. Mihail (sec. al XV-lea)

Emblema tipografiei din Cluj, imprimată pe toate tipăriturile din epoca Reformei (sec. XVI-XVII)

Stema Clujului pe una din cele patru laturi de bază ale
Obeliscului Carolina (1831)

După distrugerea Clujului în urma invaziei tătaro-mongole din 1241 și refacerea sa în perioada 1263-1272, regele Ștefan al V-lea a trecut localitatea în posesiunea Episcopiei Catolice a Transilvaniei, de la Alba Iulia. În anul 1316 regele Carol Robert de Anjou a scos Clujul din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia și i-a acordat personalitatea juridică de oraș, scutindu-i de taxe și impozite pe coloniștii sași care doreau să se așeze la Cluj. Odată cu refacerea pe deplin a vieții orășeneși, Clujul a primit un sigiliu în anul 1369, sigiliu confirmat regal în 1377 de regele Ludovic de Anjou și folosit de atunci pe actele administrative, judecătorești și politice ale orașului.

Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat de cetate și o poartă cu hersă (grilaj metalic sau din lemn masiv). Zidul simboliza statutul de oraș liber, care se supunea direct regelui sau principilor transivani și în același timp simboliza puterea militară, economică, culturală și politică a orașului.

Deasupra lor se află desenate 3 bastioane cilindrice crenelate, care din 1476 au devenit patrulatere. Aceasta s-a constituit în stema tradițională a orașului, care de altfel a fost înscrisă de-a lungul timpului și pe mai multe pe fragmente ale zidului cetății medievale clujene (pe strada Republicii; Bastionul Croitorilor), pe clădirea Primăriei din Piața Unirii, pe o lojă a Teatrului Național din Cluj, pe Obeliscul Carolina și în Biserica Sf. Mihail în partea stânga inferioară a portalului sacristiei, aflat pe latura nordică a corului.

Stema tradițională sau elemente ale ei au fost preluate de-a lungul timpului și de alte instituții clujene:

• Monetăria din Cluj, care a și bătut-o pe mai multe monede;
• Tipografia înființată la Cluj, stema fiind tipărită pe coperta cărților tipărite aici;
• Este și emblema vechii Universități din Cluj și a actualei Universități Babeș-Bolyai.

Schimbarea stemei

Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca folosește o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Vechea stemă, cu trei bastioane și cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiștilor (de pe Bd. Eroilor) și o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare.

Întrebată cu privire la motivul pentru care noua administrație locală, condusă de Emil Boc, nu a înlăturat stema introdusă de Gheorghe Funar, purtătoarea de cuvânt a domnului Boc a arătat în ianuarie 2007 că un asemenea demers „ar lua și timp, și bani”.

Purtătoarea de cuvânt a primarului Sorin Apostu a declarat că în toamna anului 2010 Comisia Zonală de Heraldică va fi în măsură să rezolve chestiunea stemei ilegale a orașului. Arhitectul Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a declarat că odată cu stema ar trebui revenit și la denumirea oficială de Cluj, arătând că „cu o stemă și o denumire pentru cimpanzei” orașul nu ar avea vreo șansă de a deveni capitală culturală europeană.

Varia

Steme surori cu cea a Clujului sunt cele ale orașelor Praga și Cracovia, datând din aceeași perioadă. În cazul stemei orașului Praga, diferența heraldică este dată de brațul armat care veghează în poarta cetății, iar în cazul Cracoviei, de acvila polonă, care, de asemenea veghează în poartă. Alt element distinctiv este culoarea scutului (roșu la Praga, albastru în cazul Clujului), respectiv culoarea zidurilor cetății, care în cazul Cracoviei sunt roșii.

Galerie de imagini

• 

  Primul sigiliu al Clujului, cu inscripţa „S[igilium] CIVIVM DE CLUS WAR” (1377)
• 

  Al doilea sigiliu al Clujului, cu inscripţa „S[igilium] REGALIUM CIV[i]TATIS COLUSWAR”
• 

  Stema stilizată a Clujului, cu cele şapte creneluri ale sigiliului medieval
• 

  Stema tradiţională a Clujului: poartă de cetate cu trei turnuri și șapte creneluri
• 

  Stema interbelică
• 

  Stema comunistă
• 

  Stema folosită din 1999 de administraţia locală
• 

  Stema Cracoviei

Referințe

• Ștefan Pascu, Viorica Marica - Clujul medieval, Editura Meridiane, București, 1969
• Dorin Alicu - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995
• Gheorghe Bodea - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
• Dalia Bathory (3.03.2009). „Ioan Drăgan: „Actuala stemă ignoră complet tradiția Clujului””. ftr.ro. http://www.ftr.ro/ioan-dr-16945.php. Accesat la 9 noiembrie 2011. 
• Adrian Andrei Rusu. „Burgul lui „Matei” Corvin”. medievistica.ro. http://www.medievistica.ro/texte/monumente/starile/burgul%20matei_Rusu/burg%20matei_Rusu.htm. Accesat la 9 noiembrie 2011.  Articol preluat, cu consimțământul autorului și cu ilustrația îmbogățită, din Tribuna, VI, 1-15 martie 2007, p. 25.

Legături externe

• Dan Strambu. Articol în Observator Cultural - mai 2005: „Scrisoare deschisă. Stema Municipiului Cluj-Napoca”. Accesat la 9 noiembrie 2011.