Statuia lui Mihai Viteazul din București
| Statuia lui Mihai Viteazul | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 44°26′06″N 26°06′05″E / 44.4349°N 26.1013°E |
| Localitate | București |
| Țara |  România |
| Adresa | În Piața Universității, sector 3 |
| Edificare | |
| Sculptor | Albert-Ernest Carrier-Belleuse |
| Data finalizării | 8 noiembrie 1874 |
| Restaurare | 5 mai 2012 (reamplasată) |
| Materiale | bronz (statuia) marmură (soclul) |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-III-m-A-20057 |
Modifică date / text  | |
Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră din Piața Universității, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București.
Pe fiecare dintre cele patru cornișe ale soclului este plasată câte o stemă confecționata din bronz, două așezate în fața și în spatele acestuia, evidențiind simbolul heraldic al Țării Românești: vulturul. Pe cele două părți laterale sunt expuse Stema Moldovei, cu bourul și stema Transilvaniei.[1]
Deoarece amplasarea statuii lui Mihai însemna, în optica guvernelor imperiale de la Viena și Istanbul, o manifestare de independență a României, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu a trebuit să adopte o atitudine de tărăgănare a luării măsurilor în urma cărora statuia urma să fie inaugurată, pentru a evita o posibilă încordare diplomatică între România și cele două imperii.[1]
După lungi controverse, statuia lui Mihai Viteazul a fost dezvelită la 8 noiembrie 1874, în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în piața din fața Academiei (în prezent Palatul Universității) pe locul altarului fostei mănăstiri Sfântul Sava[2] (ctitorită în secolul al XVI-lea de către Ștefan Cantacuzino), în prezența familiei domnitoare, a membrilor guvernului, a corpului diplomatic, a Mitropolitului Nifon, a primarului Gheorghe Manu, a unui numeros public.
În timpul Războiului pentru cucerirea Independenței de Stat din anii 1877 – 1878, la 30 august 1877 a fost cucerită reduta otomană Grivița I și armata română a capturat un drapel și trei tunuri. Prin Ordinul de zi din 5 / 17 septembrie 1877 dat și semnat de Domnitorul Carol I, a dispus ca două din tunurile capturate să fie amplasate lângă statuia lui Mihai Viteazul. La 11 / 23 septembrie, tunurile au fost amplasate lângă statuie, în prezența Principesei Elisabeta de Neuwied soția Domnitorului Carol I.[1]
În septembrie 2010, statuia lui Mihai Viteazul a fost mutată în Parcul Izvor, de lângă Palatul Parlamentului din București. Tot aici au fost mutate și celelalte trei statui de la Universitate, pentru a se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei.[3]
După terminarea lucrărilor la parcarea subterană, statuia a fost reinstalată la locul ei la 5 mai 2012.[4]
Monument istoric[modificare | modificare sursă]
Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2376, cod LMI B-III-m-A-20057[5] Monumentul este amplasat în Piața Universității, sector 3.
Altă statuie[modificare | modificare sursă]
O altă statuie ecvestră a lui Mihai Viteazu a fost amplasată în București, la intersecția dintre B-dul Timișoara și B-dul Vasile Milea, pe un spațiu decupat din colțul curții Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Sculptura din rasina cu patina de bronz, montată pe un soclu de marmură, realizată de colonelul (r) Valentin Tănase, directorul Studioului de Arte Plastice al Ministerului Apărării Naționale, a fost dezvelită la 1 iulie 2015. [6] La ceremonia de inaugurare, ocazionată de împlinirea a 155 de ani de la înființarea unității, au participat președintele Klaus Iohannis și premierul interimar de atunci, Gabriel Oprea.[7]
Statuia din București este o replică a statuii ecvestre a lui Mihai Viteazu, realizate tot de colonelul (r) Valentin Tănase, care a fost dezvelită în curtea Brigăzii 6 Operații Speciale din Târgu-Mureș cu ocazia Zilei Armatei Române vineri, 25 octombrie 2013. Este prima statuie ecvestră din România la care calul este reprezentat în poziție cabrată, ridicat în cele două picioare din spate, cu cele două din față în aer. Sculptorul a adoptat o soluție artistică mai greu de realizat din punct de vedere tehnic, fiind necesară o echilibrare precisă a maselor. [8][9] Statuia din București are, în plus, basoreliefuri pe părțile laterale ale soclului.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul[nefuncțională], 7 august 2009, Mircea Dumitriu, România liberă, accesat la 15 iunie 2013
- ^ Șerban Caloianu și Paul Filip: Monumente Bucureștene, București 2009
- ^ „Mihai Viteazul vizitează Izvorul după 140 de ani”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „S-au intors statuile la Universitate”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Lista monumentelor istorice 2010 Municipiul București” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „O nouă statuie a fost montată în Bucuresti”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ O statuie inutilă: cea a lui Mihai Viteazu, de la intersecția dintre b-dul Timișoara si b-dul G-ral Vasile Milea, în sectorul 6.
- ^ Brigada 6 Operații Speciale și-a cinstit părintele spiritual
- ^ „Vicepremierul Gabriel Oprea a dezvelit prima statuie ecvestră a lui Mihai Viteazul, realizată de artiștii Armatei”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Inaugurarea statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul, 25 nov 2011, Badescu Emanuel, Ziarul de Duminică]
- Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul[nefuncțională], 7 august 2009, Mircea Dumitriu, România liberă]