Sonata Kreutzer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Inspirat de nuvela lui Tolstoi, René Prinet a pictat acest tablou în care un cuplu este cuprins de pasiune.

Sonata Kreutzer (Kreițerova sonata) este o nuvelă scrisă de Lev Tolstoi, publicată în 1889. Cartea a iscat un scandal în Rusia, fapt pentru care s-a încercat interzicerea ei. Ulterior, fragemente au ajuns și în SUA, unde au fost interzise. Theodore Roosevelt l-a numit pe Tolstoi „un pervers sexual moralist”. Piesa muzicală la care face aluzie nuvela este Sonata pentru vioară nr. 9 compusă de Ludwig van Beethoven și dedicată violonistului francez Rodolphe Kreutzer.

Conținutul[modificare | modificare sursă]

În timpul unei călătorii cu trenul, Pozdnîșev îi povestește naratorului cum a ajuns să-și ucidă soția, dând vina pe etosul sexual al acelei epoci. Interesantă în aceasta nuvelă este descrierea psihilogică pătrunzătoare a geloziei bărbătești. Pozdnîșev caută nimicuri care să-i confirme convingerea că soția îl înseală cu partenerul ei muzical. În final, într-o izbucnire criminală, el depăsește bariera autoimpunsă dintre chinuri și comportamentul social civilizat și politicos.[1]

Interpretări[modificare | modificare sursă]

S-ar putea spune ca „Sonata Kreutzer” relatează întâmplări petrecute la Iasnaia Poliana și Moscova legate de istoria relațiilor dintre soția scriitorului, Sofia Andreevna, și un cunoscut muzician rus, compozitor și muzicolog, Serghei Ivanovici Taneev, lucru care ar fi trezit gelozia soțului.[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Peter Boxall, coordonator - 1001 de cărți de citit într-o viață, traducere de Carmen Ion și Gabriela Tănase, Editura Rao, București, 2007
  2. ^ Sonata Kreutzer - 7carti.ro - accesat la 19.11.08

Legături externe[modificare | modificare sursă]