Solomon al Ungariei
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Solomon I. al Ungariei | |
| Regele Ungariei | |
 Weber Henrik: Regele Salamon în închisoare | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1053 |
| Decedat | (34 de ani) Imperiul Roman |
| Înmormântat | Pula  |
| Părinți | Andrei I al Ungariei regina Anastasia, prințesă din Kiev |
| Frați și surori | George de Ungaria[*] Adelaida de Ungaria[*] |
| Căsătorit cu | Judit, prințesă romano-germană |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | monarh |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Arpadiană |
| Domnie | |
| Domnie | 1063 – 1074 |
| Predecesor | Béla I al Ungariei |
| Succesor | Géza I al Ungariei |
Modifică date / text  | |
Solomon al Ungariei (n. 1052 sau 1053 – d. 1087) rege al Ungariei din 1063 până în 1074; a fost încoronat rege de două ori.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Fiul lui Andrei I Catolicul și al Anastasiei de Kiev, Solomon a fost numit moștenitor al tronului de către tatăl său, dar s-a iscat o dispută legată de succesiune care l-a pus pe Solomon în situația să lupte împotriva rudelor sale: Géza, Ladislau I, apoi cu Béla I.
În 1063 s-a căsătorit cu Judith, fiica împăratului Henric al III-lea cel Negru, cu care a avut o fiică, Zsófia, care s-a căsătorit cu Poppo, conte de Berg.
Domnia[modificare | modificare sursă]
După moartea lui Béla I în 1063, Solomon, încoronat deja odată în 1057 de tatăl său, Andrei I, a fost recunoscut ca rege și a fost încoronat din nou. Fiilor lui Béla le-au fost date principate. Tensiunile cu verișorul său, Géza, l-au obligat pe Solomon să ceară ajutor Germaniei din moment ce Géza avea sprijinul Poloniei. Din fericire, aceste tensiuni n-au cunoscut o confruntare armată.
La 20 ianuarie 1064, Solomon și Géza au încheiat un tratat la Rába (azi: Györ), prin care i se recunoștea lui Solomon suveranitatea asupra Ungariei, iar lui Géza asupra teritoriilor sale.
Sfârșitul[modificare | modificare sursă]
Șase ani mai târziu, s-a iscat un nou conflict între Solomon, pe de o parte, și Géza și Ladislau I (fratele lui Géza), pe de altă parte. Acest nou conflict (armat de data aceasta, un adevărat „război civil” cum este reținut de manualele de istorie), s-a încheiat pe 14 martie 1074 cu înfrângerea lui Solomon în lupta de la Mogyoród. Această înfrângere se explică prin faptul că – în timp ce ducele Géza I a fost ajutat de Othon de Olomouc – Solomon a fost abandonat de Henric al IV-lea. Astfel Géza a devenit noul rege al Ungariei, iar Solomon, înfrânt, s-a refugiat la curtea lui Henric al IV-lea și i-a cerut ajutor. Henric a venit cu armata lui în Ungaria, dar nu a avut succes și l-a părăsit pe Solomon. El a fugit la pecenegi și a cerut ajutorul regelui peceneg. Pecenegii au atacat Ungaria, dar regele Vladislav I a apărat țara. Solomon a rămas cu pecenegii și a participat într-o campanie împotriva Imperiului Bizantin în 1087, unde, după o bătălie pierdută, a dispărut. O legendă spune că a fugit de pe câmpul de luptă și a mers într-o pădure din Bakony (Ungaria). Acolo a trăit ca sihastru. În realitate, istoricii cred că a murit împreună cu niște camarazi de-ai săi, când a fugit de pe câmpul de luptă.
| Predecesor: Bela I |
Solomon al Ungariei 1063 - 1074 |
Succesor: Gheza I |
