Semendria
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sеmendria (sârbă: Smederevo sau Смедерево, latină: Semendria, ungureşte: Szendrő sau Vég-Szendrő, turcă: Semendire, germană: Semendria sau Smederewo) este un oraş în Serbia aflat pe Dunăre la 44.67° Nord şi 20.93° Est. În 2003 oraşul avea o populaţie de 77 808 de locuitori, împreună cu municipalitatea înconjurătoare avea un total de 116 000. Este centrul administrativ al districtului Podunavlje din Serbia.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Fondatorul modern al oraşului este prinţul sârb Đurađ Branković în secolul 15, care a construit fortăreaţa Semendria în 1430. Când a devenit principe de Tokaj în Ungaria, el a cultivat vinuri din Semendria pe noile sale teritorii; aşa luând naştere faimosul vin alb de Tokaji. Semendria a fost reşedinţa lui Branković şi capitala Serbiei între anii 1430 şi 1439, când a fost cucerită de către Imperiul Otoman, după două luni de asediu.
În 1444, conform tratatului de pace de la Szeged dintre Regatul Ungariei şi Imperiul Otoman sultanul a înapoiat Sеmendria lui Đurađ Branković, aliatul lui Ioan de Hunedoara. La 22 august 1444, prinţul sârb a redobândit în mod paşnic oraşul evacuat de otomani.
După ce Ioan de Hunedoara au rupt tratatul de pace Đurađ Branković a rămas neutru. Serbia a devenit terenul de bătaie între unguri şi otomani, şi mâniosul Branković l-a luat prizonier pe Ioan de Hunedoara după înfrângerea acestuia în cea de-a doua bătălie de la Kosovo din 1448. Ioan de Hunedoara a fost întemniţat în fortăreaţa Semendria pentru o scurtă perioadă de timp.
În 1454 sultanul Mahomed al II-lea a asediat Semendria şi a devastat Serbia. Oraşul a fost re-eliberat de către Ioan de Hunedoara. În 1459 Semendria a fost ocupat de către otomani după moartea lui Branković. Oraşul a devenit fortăreaţă de graniţă pentru otomani, jucând un rol important în războaiele turco-maghiare până în anul 1526. Datorită locaţiei sale strategice, Semendria s-a dezvoltat treptat. Pentru o lungă perioadă de timp a fost capitala Sanjak of Smederevo.
În toamna anului 1476 o armată aliată maghiaro-sârbă a încercat redobândirea fortăreţei de la otomani. Au construit o contra-fortăreaţă din lemn, dar după o lună de asediu sultanul Mahomed al II-lea a venit personal să îi alunge. După o luptă sângeroasă, ungurii au hotărât să se retragă.[1]
În 1494 Pál Kinizsi a încercat să captureze Semendria de la otomani dar a rămas paralizat şi a murit. În 1512 Ioan Zapolya a asediat fără succes oraşul.
În timpul primei revolte sârbe din 1806, oraşul a devenit capitala temporară a Serbiei, precum şi reşedinţa Praviteljstvujušči sovjet, un guvern condus de cătreDositej Obradović. Prima şcoală elementară a fost fondată în 1806.
În timpul celui de-al doilea război mondial, oraşul a fost ocupat de către nemţi, care au depozitat cantităţi importante de muniţie în fortăreaţă. La 5 iunie 1941 o explozie catastrofică a distrus fortăreaţa şi a ucis mii de locuitori ai oraşului.
[modifică] Industrie
Semendria este un oraş industrial şi centrul industriei de oţel a Serbiei. Fabrica se numea înainte Sartid, fiind cumpărată în 2003 de către U.S. Steel; USS Serbia avea în 2007 8 000 de angajaţi. Fabrica de produse electrocasnice "Milan Blagojević" este cea de-a doua fabrică după marime din oraş. Sеmendria este şi o zonă agricolă cu importante recolte de fructe şi podgorii întinse. Totuşi, combinatul agricol "Godomin" s-a aflat în dificultăţi financiare din anii 1990, fiind aproape închis din anul 2005. Sortimentul de struguri cunoscut ca Smederevka este denumit după numele oraşului. Fabrica "Ishrana" este un important furnizor de produse de panificaţie din nord-estul Serbiei.
[modifică] Oraşe înfrăţite
[modifică] Referinţe
Acest articol conţine text din Encyclopædia Britannica 1911, o publicaţie aparţinând domeniului public.
