Smaranda Gheorghiu
Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște [2] - d. 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. [3]
Cuprins |
Biografie [modificare]
Smaranda Gheorghiu, nepoată a lui Grigore Alexandrescu [4], a fost o descendentă a familiilor boierești Andronescu și Vlădescu. Părinții săi au fost Nicolae Gheorghiu și Kiriachita Boteanu, descendentă a familiei Botea din Focșani. [3] A avut două fiice. Una se numea Zoe Garbea Tomellini și a fost căsătorită cu consulul general al României la Genova. Cealată fiică a sa se numea Magdalena. [5]
Din versurile sale pentru copii, unele au intrat chiar în tradiția orală, precum “Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”…) [3]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle.
Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, "Fântâna Blanduziei", Literatorul, Tribuna, Universul
Ca om de cultură a participat ca membră a unor organizații culturale, atât din România, cât și din străinătate, ca "Dante Alighieri", "Storia et Arte di Roma", "Alianța Universală a Femeilor".
Ca reprezentantă a României, a participat la mai multe congrese internaționale:
- Congresul orientaliștilor (1889),
- Congresul păcii universale (1900) desfășurat la Paris, unde a propus o soluție de înlăturare a războiului,
- Congresul latin (1902),
- Congresul educației familiale (1913),
- Congresul școlilor în aer liber (1931).
Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atât România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din aceste călătorii.
Cea mai interesantă și temerară călătorie a întreprins-o în 1904, spre Capul Nord, pe un itinerar ce a cuprins Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. La întoarcere, a vizitat orașul Cristiania (în prezent Oslo), unde s-a întâlnit și a discutat cu Henrik Ibsen). [4]
Scrieri [modificare]
Amintiri din călătorii [modificare]
- Schițe si amintiri din Italia (1900),
- De la București la Capul Nord (în volumul "Conferințe și discursuri", 1905),
- Schițe și amintiri din Cehoslovacia (1925),
- O româncă spre Polul Nord (1932)
Beletristică [modificare]
- Din pana suferinței (1888),
- Novele (1890),
- Veronica Micle (1892),
- Corbul cu pene de aur (1897),
- Mozaicuri (1897).
- Dorul de țară (1904),
- Țara mea (poezii, 1905),
- Băiatul mamii (roman, 1920),
- Simfonii din trecut (1927),
- Dumitrițe brumate (1937),
- Cântă Dorna (1939)
- Schițe din Târgoviște, Editura Pildner & Pildner, Colectia Restitutio, Târgoviște, 2003
- Rănile noastre sociale. Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2005; ISBN 973-7774-04-03.
- Veronica Micle. Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2005; ISBN 973-7774-29-9.
- Inteligența Femeii, Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2007; ISBN 978-973-7774-58-3.
In memoriam [modificare]
În amintirea sa, în parcul Mitropoliei din municipiul Târgoviște a fost ridicat un bust, pe care este înscris numele ei întreg, Smaranda Gheorghiu. [6]
Un alt bust al său se găsește în parcul Cișmigiu, din București, pe care este înscris textul Maica Smara Educatoare a poporului, scriitoare, 1857-1944, ca amintire a faptului că a scris literatură pentru copii și tineret, cu accent spre latura educativă a acestei literaturi. [3]
Scrieri despre Smaranda Gheorghiu [modificare]
- Bîrlea Petre Gheorghe, O româncă spre Polul Nord, Editura: Sport-Turism, 1988 [7]
