Slatina, Ucraina
| Slatina Солотвино |
|
| — Oraș — | |
 Slatina
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  Ucraina |
| Regiune | Transcarpatia |
| Raion | Teceu |
|
|
|
| Populație (2001) | |
| - Total | 9.276 locuitori |
modifică  |
|
Slatina (în ucraineană Солотвино, Solotvîno, maghiară Aknaszlatina, rusă Солотвина, Solotvina, slovacă Kostel Solotvonski) este un oraș din Maramureșul de Nord, raionul Teceu, regiunea Transcarpatia, Ucraina. Este una din așezările vechi ale Maramureșului, în imediata vecinătate a capitalei istorice a regiunii, Sighetu Marmației, peste apa Tisei. Vechea vatră a localității se află pe o terasă înaltă, cu perspectivă largă peste lunca Tisei. Localitatea este renumită pentru sarea de bună calitate scoasă din adâncurile sale. În jurul minei de sare, deschisă spre sfârșitul secolului 18, a luat ființă o localitate de mineri, Ocna Slatinei, care este incorporată în orașul de azi.
Așezare [modificare]
Până la sfârșitul primului război mondial, Slatina a fost o localitate rurală în periferia capitalei regiunii, Sighetu Marmației, iar Ocna Slatinei o comunitate minieră distinctă, închegată în jurul minelor de sare. În perioada stăpânirii cehoslovace s-a dezvoltat actualul centrul comercial și urban al Slatinei, așezat strategic în preajma liniei ferate, între vechea așezare rurală și cartierul minier.
Centrul așezării are un caracter cosmopolit, în care se disting prăvăliile foștilor comercianți evrei, căteva clădiri moderne din periada interbelică și câteva din perioada sovietică.
Vechea așezare a Slatinii, își păstrează caracterul rural. Se desfășoară larg de-alungul luncii Tisei, partea înaltă numindu-se și azi susani, iar cea din luncă, josani. Străzile sunt șerpuitoare cu case înconjurate de grădini și livezi. Biserica de zid, ridicată la 1895 pe terasa înaltă, domină împrejurimile. Răscrucile și capetele de sat încă mai păstrează troițe iar în ulițe încă mai sunt câteva porți tradiționale cu bănci și fântâni, la care se adună mai multe familii.
Cartierul minier se desfășoară dincolo de calea ferată, de-a lungul drumului vechi al țării, într-o rețea rectangulară, cu case așezate la drum și un pâlc de blocuri din perioada sovietică.
Orașe înfrățite [modificare]
Legături externe [modificare]
- Printre romani, dar nu acasa, 17 ianuarie 2007, Evenimentul zilei
Acest articol despre 
