Sistemul APG III (Sistemul III a Grupului Filogenic al Angiospermelor, în englezăAngiosperm Phylogeny Group III system) pentru clasificarea plantelor cu flori este a treia versiune a unui sistem modern de taxonomie a plantelor, în cea mai mare parte fiind bazat pe filogenetica moleculară. Sistemul a fost publicat în 2009 de Angiosperm Phylogeny Group, 6½ ani după ce predecesorul său Sistemul APG II a fost publicat, și 11 ani după ce inițialul Sistemul APG a fost publicat în 1998.[1][2][3]
Împreună cu publicarea ce conturează noul sistem, au existat două publicații adiacente, în același număr al Botanical Journal of the Linnean Society. Prima, scrisă de Chase & Reveal, a fost o formală clasificare filogenetică a tuturor plantelor terestre (embryophyte), compatibile cu clasificarea APG III. Astfel cum APG a ales ca să se evite rândurile deasupra ordinurilor, aceasta lucrare a fost menită pentru a se potrivi sistemului Ierarhiei științifice în vigoare, pentru cei care prefera o astfel de clasificare. Rezultatul a fost că toate plantele terestre au fost plasate în clasa Equisitopsida, care mai apoi a fost împărțită în 16 subclase (incluzând și Magnoliidae, în care sunt toate plantele cu flori) și o mulțime de superordini.[4] Al doilea, scris de Haston et al., a fost o secvență liniară a familiilor după Sistemul APG III (LAPG III). Acesta a oferit o listă numerotată de la 413 din 415 familii curent acceptate. Apodanthaceae și Cynomoriaceae nu au fost incluse. O secvență liniară este din o utilizare particulară pentru curatori ierbarului și cei care lucrează în lucrări floristice și doresc să organizeze taxoni lor în conformitate cu APG III.[5]
* — familie, care în Sistemul APG III intră într-un alt ordin comparativ cu Sistemul APG II (sau intră într-un ordin, care în Sistemul APG II n-a fost).
Lista familiilor (de asemenea și a genurilor) Sistemului APG III în ordine alfebetică
În total în listă sunt 477 puncte, din care 414 — familii, care intră în Sistemă (inclusiv două famlii din liste suplimentare), 58 — familii, care intră în componența altor familii (evidențiate cu font mic), încă două puncte — genurile Leptaulas și Soyauxia, fiind după Sistem în componența familiilor Cardiopteridaceae și respectiv Peridiscaceae (de asemenea evidențiate cu font mic); încă trei puncte — genurile, care intră în componența listei suplementare (Gumillea, Nicobariodendron, Petenaea).
Un număr de subfamilii au fost propuse pentru a înlocui o parte din familiile care au fost opțional (de exemplu parantezele) în APG II, dar au fost întrerupte în APG III.[7] Acestea sunt arătate în tabelul de mai jos.
Subfamilii care înlocuiesc familiile întrerupte din APG II
^Chase, Mark W. & Reveal, James L. (), „A phylogenetic classification of the land plants to accompany APG III”, Botanical Journal of the Linnean Society, 161 (2): 122–127, doi:10.1111/j.1095-8339.2009.01002.x
^Haston, E., Richardson, J.E., Stevens, P.F., Chase, M.W., Harris, D.J. (2009) The Linear Angiosperm Phylogeny Group (LAPG) III: a linear sequence of the families in APG III. Botanical Journal of the Linnean Society161, 128–131.
^Chase, M.W.; Reveal, J.L. & Fay, M.F. (), „A subfamilial classification for the expanded asparagalean families Amaryllidaceae, Asparagaceae and Xanthorrhoeaceae”, Botanical Journal of the Linnean Society, 161 (2): 132–136, doi:10.1111/j.1095-8339.2009.00999.x
Materiale media legate de Sistemul APG III la Wikimedia Commons