Sindromul nervos al înaltelor presiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Sindromul nervos al înaltelor presiuni (S.N.I.P.), (engleză: High Pressure Nervous Syndrome - HPNS) definește simptomele pe care le au scafandri atunci când respiră un amestec respirator heliu-oxigen (Heliox) în timpul scufundărilor la mare adâncime.
Simptomele sunt produse ca urmare a unei viteze prea mari de compresie (presurizare) sau respirare un timp îndelungat de amestec Heliox la adâncimi mai mari de 150 m.

Sindromul a fost descris pentru prima dată în anul 1965 de către fiziologul Peter B.Benett de la Royal Navy, iar termenul de S.N.I.P. a fost introdus de R. W. Brauer și Xavier Fructus pentru a descrie simptomele apărute la scafandri în timpul derulării programului Physalis III la adâncimea de 360 m.

Simptome[modificare | modificare sursă]

În general S.N.I.P. afectează sistemul nervos central, simptomele fiind tulburări neuromusculare și ale funcțiilor cerebrale.

Simptomele S.N.I.P. se manifestă prin:

  • tulburări motorii: tremur și dismetrie, imprecizie și necoordonare a gesturilor, pierderea echilibrului
  • scăderea nivelului de vigilență, tendințe spre dezinteres, încetinire mintală și somnolență
  • modificări electroencefalografice

Pentru ameliorarea S.N.I.P. se pot utiliza mai multe metode:

  • reducerea vitezelor de compresie (presurizare) a scafandrilor și efectuarea de paliere de acomodare la diferite adâncimi
  • creșterea ușoară a presiunii parțiale a oxigenului în amestecul respirator
  • injectarea în amestecul repirator heliu-oxigen de azot (5...20%), hidrogen, sau neon.

Putere narcotică[modificare | modificare sursă]

Toate gazele neutre au o putere narcotică (PN) apropiată de aceea a gazelor anestezice (protoxidul de azot-N2O), care este funcție de solubilitatea lor în grăsimi raportată la solubilitatea lor în apă (coeficientul Mayer-Overton) și de densitatea lor.
Deși este cel mai ușor gaz dintre gazele utilizate ca diluant pentru oxigen, hidrogenul este mai narcotic ca heliul care este de două ori mai greu.
Heliul are o putere narcotică cunoscută ca foarte slabă, dar care este perfect perceptibilă la adâncimi foarte mari.

În tabel se prezintă scara puterilor narcotice PN a gazelor neutre în funcție de puterea narcotică a azotului care are valoarea 1.

Gaz He Ne H2 N2 Ar Kr N2O Xe
PN 0,07 0,2 0,26 1 1,7 10 28,1 34,5

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dinu Dumitru, Vlad Constantin : Scafandri și vehicule subacvatice. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986.
  • Mircea Degeratu, Aron Petru, Ștefan Georgescu: Aparate de respirat sub apă[1]. Ed. Matrixrom, București, 2004, ISBN 973-685-558-9.
  • Peter B. Bennett, David H. Elliot: The Physiology and Medicine of Diving, Baillière Tindall, London, 1982.