Sindicatele în România
|
|
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți ajuta la rezolvarea lor sau să le discutați pe pagina de discuție.
Ștergeți etichetele numai după rezolvarea problemelor. |
Sindicatele sunt asociatii care contribuie la aparărea drepturilor salariaților și promovarea intereselor profesionale ale acestora. Asociația lucrătorilor tipografi din București, înființată în București la 1/13 octombrie 1858 sub numele de „Casa de prevedere și economii a lucrătorilor tipografi”, a fost prima asociație profesională organizată în România. Și-a încetat activitatea în 1871.[1] În anul 1872 a fost înființată Asociația Generală a tuturor lucrătorilor din România[2]. După anul 1900 apar uniuni de sindicate, create pe ramuri din aceleași profesii sau meserii înrudite. La 22 februarie 1905 se înființează primul sindicat muncitoresc din România - sindicatul lucrătorilor tâmplari, iar in 1906 este constituită Comisia Generală a Sindicatelor din România, atunci fiind adoptat și statutul general al mișcării sindicale[2]. În același an s-au pus bazele caselor de ajutor reciproc ale sindicatelor[2]. Între anii 1919 și 1921 dezvoltarea uniunilor sindicale s-a accentuat, iar după 1924 s-a trecut la reorganizarea sindicatelor ca entități juridice, pornind de la Legea nr. 21/1924[2]. Prin Decretul nr. 358/1949, întregul patrimoniu sindical este strâns sub umbrela Confederației Generale a Muncii, înființată la data de 11 iunie 1945[2]. Statutar, organizarea și funcționarea sindicatelor în Romania au avut la bază principiul centralismului democratic, ceea ce a structurat la nivel național existența unei singure confederații, respectiv Confederația Generală a Muncii, care în 1966 a fost redenumită Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR)[2].
În ianuarie 1990 Maier Sorin a fondat Sindicatul Șoferilor din România impreuna cu Miron Mitrea si alti salariati ai sai unde ing. Miron Mitrea., era șef de atelier (la IUGC - Întreprinderea de Utilaj Greu pentru Construcții, Autobaza București).
În februarie 1990 Maier Sorin cofondator al Sindicatului Șoferilor din România - S.S.R. (cu 250.000 de membri) impreuna cu Adrian Cosmescu, presedintele sindicatului Liber Independent "Policolor" București (cu 1.500 de membri), Sindicatul Liber "Aviație" (cu 1.500 de membri), au fondat Confederația Sindicală "Frăția" preluand fostul sediu Consiliului Municipal al Sindicatelor, situat pe Str. Anghel Saligny nr. 8 din Sectorul 5 si dupa obtinerea actelor prin intermediul Primarului Capitalei dr. Predescu, Confederația Sindicală "Frăția" a fost înregistrată legal de Miron Mitrea[4] - S.S.R. impreuna cu Sindicatul Liber Independent "Policolor" București, Sindicatul Liber "Aviație", Sindicatul Liber "Unitatea" de la Întreprinderea "23 August" si apoi sindicatul de la "1 Mai" din Ploiești.
În martie 1990 a luat naștere Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR). În același an, în luna iunie, se organizează un congres în urma căruia un tânar de 30 de ani, pe nume Victor Ciorbea, este propulsat în funcția de președinte al CNSLR. În urma acestui eveniment, Bogdan Hossu a realizat că nu are nicio șansă în fața lui Ciorbea pentru șefia acestei structuri și a părăsit CNSLR, înființând sindicatul Cartel Alfa.
În anul 1993, cele două sindicate fuzionează, înființând CNSLR-Frăția, avându-i ca președinte executiv pe Miron Mitrea, iar ca președinte pe Victor Ciorbea[4]. Ulterior, Victor Ciorbea a părăsit sindicatul, împreună cu câteva federații și a înființat Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR).
În anul 2004, CNSLR-Frăția și Blocul Național Sindical (al doilea mare sindicat din România) au anunțat intenția de a fuziona, dar planul a fost abandonat la sfârșitul aceluiași an.
În ianuarie 2007, CNSLR-Frăția, împreună cu Blocul Național Sindical și cu CSN Meridian au anunțat formarea Alianței Confederațiilor Sindicale din România (ACSR), entitate juridică, cu statut, sediu și structură de conducere, care reprezintă primul pas în procesul de fuziune a celor trei confederații sindicale.
Cele mai reprezentative confederatii sindicale, recunoscute si la nivelul negocierilor tripartite guvern - sindicate - patronate, prin organismul C.E.S. (Consiliul economic si social) sunt:
- C.N.S.L.R. - Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia;
- B.N.S. - Blocul National Sindical;
- C.N.S.C.A. - Confederatia Nationala Sindicala Cartel Alfa;
- C.S.D.R. - Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania;
- C.S.N. Meridian - Confederatia Sindicala Nationala Meridian.
C.N.S.L.R. - Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia;
- Descriere: Este cea mai mare organizatie nationala, cuprinde 800 de mii de sindicalisti.
- Organizatii membre: 40 de federatii profesionale(in toate domeniile de activitate) si 42 de uniuni judetene(filiale ale CNSLR Fratia);
- Afilieri: CNSLR Fratia este afiliata la Confederatia Europeana a sindicatelor (ETUC), la Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (ICFTU) si membra in comitetul executiv al ICFTU)
B.N.S. - Blocul National Sindical;
- Descriere: Blocul National Sindical este una dintre cele mai active confederatii sindicale din Romania.
- Alcatuire: aici intra 39 de federatii din cele mai importante ramuri ale economiei.
- Filiale: BNS este reprezentat la nivel national prin cele 36 de filiale judetene.
C.N.S.C.A. - Confederatia Nationala Sindicala Cartel Alfa;
- Alcatuire: In prezent,38 de federatii profesionale sunt afiliate la CNS "Cartel ALFA", reprezentand domenii de activitate diverse, atat din sectorul public, cat si privat. De asemenea, CNS "Cartel ALFA" coordoneaza activitatea a 39 de uniuni sindicale teritoriale, interprofesionale.
C.S.D.R. - Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania;
- Descriere: Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR) este o confederatie sindicala reprezentativa la nivel national, afiliata la ETUC (Confederatia Europeana a Sindicatelor) si la CMT (Confederatia Mondiala a Muncii).
- Alcatuire: CSDR are afiliate 20 federatii profesionale si de ramura, atat in sectorul bugetar, cat si in cel privat, care acopera urmatoarele domenii de activitate: invatamant, industria alimentara, industria materialelor de constructii, industria textila, prelucrarea lemnului, asistenta sociala si ingrijirea sanatatii, minerit, agricultura, transporturi, cultura, cercetare, mass-media, ind. constructoare de masini si echipamente, finante-banci, precum si 40 de uniuni teritoriale.
C.S.N. Meridian - Confederatia Sindicala Nationala Meridian.
- Descriere: Confederatia Sindicala Nationala Meridian s-a constituit in 1994 prin unirea a doua federatii: Federatia Sindicatelor Miniere ale Cuprului din Romania si Federatia Sindicatelor din Industria Cauciucului din Romania.
- Alcatuire: CSN Meridian cuprinde 27 de federatii de ramura si 42 de filiale teritoriale la nivelul fiecarui judet si a Municipiului Bucuresti. Din numarul total al federatiilor, 17 sunt reprezentative in ramurile de activitate la nivelul carora sunt organizate.
Confederația Națională a Sindicatelor Libere “Frăția”, Blocul Național Sindical și Confederația Sindicală Națională “Meridian”, sunt reunite în ALIANȚA CONFEDERAȚIILOR SINDICALE DIN ROMÂNIA.
Vezi și[modificare]
Note[modificare]
Legături externe[modificare]
- Protestul în viziune românească: noi vrem doar bani, 30 Martie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, Evenimentul zilei
- Greva la români, 15 Octombrie 2008, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei
- Este România bolnavă de ”mitingism?”, 14 Decembrie 2009, Alina Vătăman, Evenimentul zilei