Sinagoga Mare din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sinagoga Mare din Bucureşti

Sinagoga Mare din București este un lăcaș de cult evreiesc din București, localizat pe Str. Vasile Adamache nr. 11. Ea a fost construită în 1846.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Sinagoga Mare a fost construită între anii 1845-1846 în București de către comunitatea evreilor așkenazi proveniți din Polonia și este primul mare edificiu de cult al acestei obști. Conform tradiției, pe acest loc s-ar fi aflat anterior patru mici lăcașe de cult iudaice ridicate de diferite categorii de meseriași [1]. Ea a primit denumirea de Sinagoga Mare pentru că, după construire, a fost multă vreme cel mai mare lăcaș de rugăciuni al evreilor din București [2]. Strada pe care se afla a primit denumirea de Strada Sinagogii. Stilul oficierii în Sinagoga Mare nu era "ortodox" ci "neolog". La oficierea serviciului divin participa corul și orga, iar la festivități erau și instrumente de coarde, adevărate concerte de muzică religioasă, își amintea Valentin Saxone.

Clădirea a fost reparată în 1865. La începutul secolului al XX-lea, s-au efectuat o serie de intervenții în urma cărora s-a modificat arhitectura edificiului. Transformările efectuate de arhitectul Stomer în 1903 a dat clădirii forma pe care o are astăzi, iar lucrările din 1909 coordonate de arhitectul Petre Antonescu au urmărit efectuarea unor modificări în zona Chivotului.

În anii următori s-au făcut unele lucrări de modernizare: s-a introdus electricitatea (1915), s-au construit scări suplimentare spre balcoanele etajelor, s-a schimbat instalația de încălzire centrală și s-au înlocuit decorațiile degradate după planurile realizate de arhitectul Jean Locar. În anul 1936, sinagoga a fost repictată în stil rococo de către Ghershon Horowitz.

După avarierea sa în cutremurul din 10 noiembrie 1940 și a devastării de către legionari în ianuarie 1941, s-au efectuat lucrări de reparații în 1945. Ea a fost consolidată în anul 1980.

În anii '80 ai secolului al XX-lea, la fel ca și alte biserici din zona Unirii, a fost înconjurată de un cvartal de blocuri de zece etaje în formă de U, astfel încât ea este ascunsă vederii publicului [1]. Începând din anul 1992, aici este găzduită expoziție intitulată Memorialul martirilor evrei "Rabin-șef dr. Moses Rosen". Muzeul este administrat de 3 persoane: 1 administrator muzeograf și 2 ghizi-muzeografi.

În perioada 2004-2007 a fost renovat exteriorul clădirii, sinagoga fiind redeschisă la 30 iulie 2007.

În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM – JOINT, editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din București nu mai era în funcțiune (dar din 2010 este in functiune).[3]

La acest templu a slujit ca rabin dr. Meyer Abraham Halevy în perioada 1926-1935.

Arhitectura sinagogii[modificare | modificare sursă]

Ca stil arhitectonic, sinagoga este un amestec de baroc și rococo. Edificiul are o boltă semicilindrică, cu o structură de lemn cu rabiț pe șipci și trestie. Fațada principală de pe latura de vest este încadrată de pilaștri adosați. La etaj se află ferestre mari arcuite în plin cintru.

În interior se află un candelabru impresionant. Suprafața sinagogii este de 715 m².[4]

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Jurnalul Național, 12 martie 2009 - Sinagoga Mare, ultimul reper al unui cartier evreiesc
  2. ^ Realitatea TV, 31 iulie 2007 - S-a redeschis Sinagoga Mare din București
  3. ^ The Federation of Jewish Communities of Romania (FEDROM) - Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM – JOINT (2008), p. 69
  4. ^ FCER - Sinagoga Mare din București

Legături externe[modificare | modificare sursă]