Sighetu Marmaţiei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Sighetu Marmaţiei | |||
| — Municipiu — | |||
 |
|||
|
|||
  Sighetu Marmaţiei
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  România |
||
| Regiune de dezvoltare | Nord-Vest | ||
| Judeţ | Maramureş | ||
| Atestare documentară | 1326 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Eugenia Godja (PSD, ales 2008) | ||
| Suprafaţă | |||
| - Total | 111 km² | ||
| Altitudine | 274 metri n.m. | ||
| Populaţie (2002) | |||
| - Total | 41,220 locuitori | ||
| Site: Primăria Sighetu Marmaţiei (ro en) | |||
Sighetu Marmaţiei (colocvial Sighet, maghiară Máramarossziget colocvial Sziget, în traducere "Insula", germană Marmaroschsiget, ucraineană Сигіт, Сигіт-Мармароський, Сігету-Мармацієй, slovacă Syhoty) este un municipiu din judeţul Maramureş, Transilvania, România, foarte aproape de frontiera României cu Ucraina.
Cuprins |
[modifică] Date geografice
Situat la confluenţa râurilor Iza şi Tisa, municipiul Sighet este centrul cultural şi economic al Maramureşului Istoric. Pânǎ în perioada interbelică Sighetul (cuprinzând în anul 2007 circa de 55000 locuitori) a fost reşedinţa judeţului Maramureş.
Având o formă triunghiulară, Sighetul se învecinează la nord, prin graniţa de pe cursul râului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud şi vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanţul vulcanic al munţilor Gutâi, acolo unde extravilanul municipiului se învecinează cu comunele Giuleşti, Ocna Şugatag şi cu Săpânţa.
[modifică] Istoric
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în iunie 2009 |
- 1326 - prima atestare scrisă a localităţii Sighetu Marmaţiei
- 1334 - un Benedict-paroh la Sighet - apare în listele papale
- 1346 - acelaşi Benedict "rector eclesie de Zygeth"
- 1352 - (19 febr.) - privilegiile orăşeneşti acordate în 1329 de către Carol Robert celor patru aşezări de "oaspeţi regali" din Maramureş (Visc, Hust, Teceu, Câmplung) se extind şi asupra Sighetului prin diploma dată de Ludovic I regele Ungariei
- 1385 - oraşul Sighet apare ca reşedinţă comitatensă de unde se emit documente
- 1397 - ... "villa noastra libera ... Zyget"... aparţine familiei Drăgoşeştilor
- 1472 - Matei Corvin întăreşte privilegiile oraşului
- 1551 - Sighetul are dreptul de a ţine târguri
- 1556 - biserica romano-catolică este preluată de reformaţi cu majoritatea credincioşilor, tot acum funcţionează şi şcoala confesională.
- 1611 - împăratul Leopod acordă dreptul de stemă oraşului (capul de bour-zimbru).
- 1700 - (16. febr.) Congregaţia comitatului decide ca şcoala să fie susţinută din banii publici.
- 1706 - o statistică relevă existenţa a 14 bresle.
- 1717 - tătarii jefuiesc bogăţiile sighetenilor ascunse în biserica reformată (la Borşa vor fi nimiciţi).
- 1730 - apar primii piarişti în frunte cu Crisostom care vor pune bazele construirii bisericii romano-catolice, şi a şcolii piariste care era frecventată şi de elevi români.
- 1773 - Iosif al II-lea vizitează oraşul şi face o mare danie pentru şcoală.
- 1775 - se inaugurează noua clădire a şcolii piariste cu 188 elevi (actualul muzeu).
- 1786 - mare foamete.
- 1840 - recensământ - 5908 locuitori.
- 1816 - pe toate edificiile publice s-au afişat însemnele imperiale: Vulturul cu două capete; limba oficială - germana; limba de cancelarie şi în congregaţia comitatensă - latina.
- 1802 - începe construirea liceului reformat (actuala clădire a Liceului Pedagogic) care la 1836 prin contele Ioan Butter - devine "academie de drept" - în 1837 liceul avea secţii de teologie, drept, filosofie, filologie etc. 1844 - deschiderea grădiniţei de copii a oraşului.
- 1860 - 13 dec - înfiinţarea asociaţiunii pentru cultura poporului român din Maramureş.
- 1862 - îşi începe activitatea Preparandia română (Institutul de învăţători care va da peste 120 de învăţători români).
- 1867 - 23 oct. - "Societatea de lectură a românilor din Maramureş Dragosiana".
- 1900 - Ioan Mihalyi de Apşa tipăreşte la Sighet volumul Istoria Comitatului Maramureş - Diplome Maramureşene din sec. XIV - XV - pentru care, şi în general pentru munca sa, va primi premiul Academiei Române (1901).
- 1918 - 26 mai - se înfiinţează Consiliul Naţional Român - Dr. Vasile Chindriş preşedinte, prof. I. Bilatiu Dăncuş secretar şi Lt. Florentin Biltiu Dăncuş - şeful Gărzilor Naţionale.
- 1918 - 7 dec. apare primul ziar românesc "Sfântul".
- 1926 - cu ocazia Congresului Naţional al profesorilor de geografie din România care s-a ţinut la Sighet se deschide Muzeul Etnografic organizat de G. Vornicu.
- 1940 - Dictatul de la Viena - Maramureşul încorporat Ungariei hortiste. Tot acum apare Istoria Maramureşului de Alexandru Filipascu.
- 1945 - Maramureşul este încorporat Ucrainei subcarpatice prin diversiunea organizată de Odoviciuc. După scurt timp prin acţiunea ţăranilor din satele Maramureşului conduşi de preoţi şi dascăli concertată pe plan diplomatic, Maramureşul reintră în graniţele fireşti.
- 1948 - se desfiinţează judeţul Maramureş cu reşedinţa la Sighet, fiind încorporat regiunii Baia Mare, sistem administrativ impus de ocupaţia sovietică.
- 1950 - La închisoarea din Sighet sunt întemniţaţi tinerii opozanţi liceeni, miniştri, şefi de guvern, liderii partidelor istorice, generali, academicieni şi oameni de cultură, episcopii bisericii greco-catolice, opozanţi ai instalării comunismului în România.
- 1988 - Îngerii Negri terorizează Sighetul.
- 1989 - Revoluţia cuprinde şi Sighetul.
- 2007 - S-a deschis frontiera cu Ucraina pentru prima dată permiţându-se trecereea la vecini şi comerţul cu produse între cele două ţări
Situl web oficial al oraşului menţionează că originea numelui oraşului este cuvântul traco-dacic zeget, însemnând cetate[1]. Numele poate veni însă de la cuvântul maghiar „sziget”, pronunţat identic în româneşte, care înseamnă „insulă”[2], (oraşul fiind înconjurat de ape-râurile Iza, Tisa şi Mara) sau de la numele rutenesc Sihot, cu care era desemnat acest loc de târg în vechime.
Pe Dealul Cetăţii - Solovan, care veghează asupra oraşului, există până în zilele noastre o cetate din perioada traco-dacică. Pe întreg teritoriul oraşului au fost descoperite de-a lungul timpului vestigii arheologice din paleolitic, neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului, precum şi o aşezare din secolul XI-XII.[3]
[modifică] Demografie
Conform recensământului din 1901, oraşul avea 21.370 de locuitori, dintre care 17.542 (82,1%) erau maghiari, 2.001 (9,4%) români, 1.257 (5,9%) germani, ucraineni şi 32 (2,5%) ruteni.[4] Aceste statistici nu ţin cont însă de populaţia de evrei din Sighet, care era foarte numeroasă înainte de Holocaust. Potrivit unor surse, Sighetul în 1940 avea cel mai mare procent de evrei dintre toate oraşele din România.[5]
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
[modifică] Structura etnică şi confesională
La recensământul din 2002, populaţia municipiului era de 41.220 locuitori[6], dintre care:
- Români: 32.867 (79,73 %)
- Maghiari: 6.513 (15,80 %)
- Ucraineni: 1.226 (2,97 %)
- Romi (Ţigani): 448 (1,08 %)
- Germani: 105 (0,25 %)
- Alţii: 0,17%
Din punct de vedere confesional 69,09% sunt ortodocşi (28.480 persoane), 13,22% romano-catolici (5.453), 6,8% greco-catolici (2.805), 3,9% reformaţi (1.608), 1,09% baptişti (452) şi 6,80% de alte religii.
[modifică] Economie [7]
După evenimentele din decembrie 1989, revenirea economică a Sighetului a fost destul de dificilă. Astăzi principalele ramuri industriale se bazează pe producerea mobilei şi a confecţiilor. Dar, odată cu intărirea statutului de centru al Maramureşului, Sighetul a început să îşi dezvolte şi latura comercială. Astfel, în ultimii ani s-au deschis multe unităţi cu profil comercial, bancar şi prestatoare de servicii diverse.
Cu deschiderea noului punct de trecere al frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino, înspre Ucraina (15 ianuarie 2007), viaţa economică a oraşului cunoaşte deja o rapidă dezvoltare.
[modifică] Politică şi administraţie
[modifică] Primăria şi Consiliul Local
Actualul primar al municipiului Sighetul Marmaţiei este Eugenia Godja iar viceprimarul este Nemes Ovidiu Gheorghe
[modifică] Turism
[modifică] Monumente şi clădiri
- Închisoarea Sighet
În Sighet a funcţionat temuta închisoare folosită de regimul comunist pentru exterminarea elitelor României. În prezent clădirea închisorii este amenajată, începând din 1994, ca muzeu, aici avându-şi sediul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cunoscut ca Memorialul Durerii din Sighet. Memorialul a fost iniţiat şi realizat de către Fundaţia Academia Civică (preşedinte fondator Ana Blandiana).
- Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este cel mai important obiectiv turistic al oraşului (aflat în apropierea primăriei municipiului). Fosta închisoare, transformată într-un memorial al durerii, a fost pusă în anul 1995 sub egida Consiliului Europei. Primele săli ale muzeului au fost inaugurate în 1997, an în care Memorialul a fost declarat "ansamblu de interes naţional", totodată fiind recunoscut drept cel mai important proiect dedicat de societatea civilă reconstituirii şi analizei trecutului comunist, unic în ţările est-europene.
- Muzeul Satului Maramureşean” (în aer liber). Muzeul este constituit ca o rezervaţie de monumente de arhitectură ţărănească, urmărindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case şi gospodării grupate pe principalele subzone ale Maramureşului istoric.
- Muzeul Etnografic al Maramureşului”, situat în centrul oraşului, în clădirea care azi găzduieşte cinematograful. În muzeu se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului în ocupaţiile de bază din zona Maramureşului. De asemenea sunt expuse icoane pe sticlă şi lemn, piese din portul popular, măşti şi costumaţii, purtate cu ocazia datinilor din preajma sărbătorilor de iarnă etc.
- Muzeul Culturii Evreieşti”, cu o expoziţie dedicată sigheteanului laureat al premiului Nobel pentru pace Elie Wiesel.
- Casa-Muzeu “Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”.
[modifică] Transport
[modifică] Transportul rutier
Transportul rutier se realizează mai dificil, fiind necesară trecerea Munţilor Gutâi, Ţibles, Rodnei, si Munţii Maramureşului.
- DN 19 spre judetul Satu Mare, prin Pasul Fargau
- DN 18 spre municipiul resedinta de judeţ, Baia Mare, prin Pasul Gutâi
- DN 17C spre judetul Bistriţa-Năsăud, prin Pasul Setref
- DN 18 spre judeţul Suceava, prin Pasul Prislop
Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureş (Valea Izei, Marei, Vişeului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timişoara.
Transportul rutier se mai realizează prin punctul de trecere al frontierei Sighetul Marmaţiei - Solotvino (nu mai este nevoie de viza) pe podul peste râul Tisa.
[modifică] Transportul feroviar
Gara Sighetul Marmaţiei este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Accesul feroviar se face dinspre judeţul Bistriţa Năsăud (prin Pasul Setref), urmând cursul râului Vişeu până la vărsarea acestuia in Tisa, în localitatea Valea Vişeului. De aicea calea ferată urmează cursul râului Tisa până la Sighet. Transportul feroviar cu Ucraina se realizează la punctul de trecere a frontierei Câmpulung la Tisa, existând garnituri de trenuri care fac legătura cu aceasta ţară.
[modifică] Transportul în comun
Transportul în comun este realizat de societatea Transport Mara-Nord, care deserveşte linii de autobuze bine împărţite în întreg municipiul.
[modifică] Oraşe înfrăţite
[modifică] Evenimente
- Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Marmaţia”, care are loc în fiecare an, la data de 27 decembrie, pe străzile oraşului. Momentul principal al evenimentului este defilarea grupurilor şi ansamblurilor îmbrăcate în porturi populare, specifice zonei din care au venit, a „dracilor” şi a personajelor mascate, a călăreţilor şi căruţelor împodobite de sărbătoare.
- Zilele oraşului în perioada 4–7 octombrie
[modifică] Personalităţi
- Joel Teitelbaum (1888), rabin hasidic important.
- Elie Wiesel (*1928), scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Pace
- György Jakubinyi (*1948), arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia
- Alexandru Ivasiuc (1933, Sighet – 1977, Bucureşti) scriitor
- Dolezalek Friedrich (Sighet, 5 februarie 1873 – Berlin, 12 august 1920) chimist, cercetător, profesor
- Kornélia Prielle (1826–1906), actriţă
- Herzl Apşan, scriitor
- Mihai Borodi, sculptor
- Simion Corbu, cunoscut ca Simon Hollosy, (1857, Sighet – 1918, Teceu)
[modifică] Imagini
 Primaria Sighetu Marmaţiei |
 Vedere din centru |
 Parcul central |
 Vedere din centrul oraşului |
 Planul turistic |
[modifică] Note
- ^ http://www.primaria-sighet.ro/ooras.php
- ^ http://www.estradamaramureseana.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=695&Itemid=39
- ^ http://www.primaria-sighet.ro/ooras.php
- ^ Atlas and Gazetteer of Historic Hungary 1914, Talma Kiadó ISBN 9638568348
- ^ Muzeul Toleranţei
- ^ http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2140&judet_id=2376&localitate_id=2378
- ^ http://www.sighet.ro/index.htm
[modifică] Legături externe
- Sighetu Marmatiei. Imagini şi fotografii.
- Sighetu Marmaţiei - Stiri Online
- Turism Maramures
- Site oficial
- Site neoficial
- Site neoficial - Anunţuri din Sighet.
- Memorialul Sighet
- Fotografii din Memorialul Sighet
- Atracţii turistice sighetene [1]
|
||||||||||
