Sighetu Marmației

Pagina „Sighet” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Sighet (dezambiguizare)

Sighetu Marmației
—  Municipiu  —
Centrul orașului
Stemă
Sighetu Marmației Poziția geografică
Coordonate: 47°55′N 23°53′E
Țară	România
Regiune de dezvoltare	Nord-Vest
Județ	Maramureș
Atestare documentară	1326
Localități componente	Listă Iapa Lazu Baciului Șugău Valea Cufundoasă Valea Hotarului
Guvernare
- Primar	Eugenia Godja (PSD, ales 2000, 2004, 2008)
Suprafață
- Total	111  km²
Altitudine	274 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	41,220 locuitori
Site: Primăria Sighetu Marmației (ro en)

Sighetu Marmației (colocvial Sighet, maghiară Máramarossziget colocvial Sziget, în traducere "Insula", germană Marmaroschsiget, ucraineană Сигіт, Сигіт-Мармароський, Сігету-Мармацієй, slovacă Syhoty) este un municipiu din județul Maramureș, Transilvania, România, foarte aproape de frontiera României cu Ucraina.

Date geografice

Situat la confluența râurilor Iza și Tisa, municipiul Sighet (cuprinzând în anul 2007 circa de 55.000 locuitori) este centrul cultural și economic al Maramureșului Istoric. Pânǎ în 1919 Sighetul a fost reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș (interbelic) și, totodată, reședința plășii Sighet.

Având o formă triunghiulară, Sighetul se învecinează la nord, prin granița de pe cursul râului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud și vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanțul vulcanic al munților Gutâi, acolo unde extravilanul municipiului se învecinează cu comunele Giulești, Ocna Șugatag și cu Săpânța.

Etimologie

Situl web oficial al orașului menționează că originea numelui orașului este cuvântul traco-dacic zeget, însemnând cetate. Numele poate veni însă de la cuvântul maghiar „sziget”, pronunțat identic în românește, care înseamnă „insulă”, (orașul fiind înconjurat de ape-râurile Iza, Tisa și Ronișoara) sau de la numele rutenesc Sihot, cu care era desemnat acest loc de târg în vechime.

Istoric

Sighetu Marmației în Harta Iosefină a Comitatului Maramureşului, 1782-85

Biserica romano-catolică Sf. Carlo Borromeo

• 1326 - prima atestare scrisă a localității Sighet
• 1334 - un Benedict, paroh la Sighet, este menționat în listele papale
• 1346 - același Benedict "rector eclesie de Zygeth"
• 1352 - (19 febr.) - privilegiile orășenești acordate în 1329 de către Carol Robert celor patru așezări de "oaspeți regali" din Maramureș (Visc, Hust, Teceu, Câmplung) se extind și asupra Sighetului prin diploma dată de Ludovic I al Ungariei
• 1385 - orașul Sighet apare ca reședință comitatensă de unde se emit documente
• 1397 - ... "villa noastra libera ... Zyget"... aparține familiei Drăgoșeștilor
• 1472 - regele maghiar Matia Corvinul întărește privilegiile orașului
• 1551 - Sighetul are dreptul de a ține târguri
• 1556 - biserica romano-catolică este preluată de reformați cu majoritatea credincioșilor, tot acum se întemeiează și școala confesională.
• 1659 - împăratul austriac Leopold I acordă dreptul de stemă orașului (capul de bour-zimbru).
• 1700 - (16. febr.) Congregația comitatului decide ca școala să fie susținută din banii publici.
• 1706 - o statistică relevă existența a 14 bresle.
• 1717 - tătarii jefuiesc bogățiile sighetenilor ascunse în biserica reformată (la Borșa vor fi nimiciți).
• 1730 - ca o contrareformă târzie apar primii piariști în frunte cu Crisostom care vor pune bazele construirii bisericii romano-catolice cu hramul Carlo Borromeo, și a școlii piariste care era frecventată și de elevi români.
• 1773 - împăratul austriac Iosif al II-lea vizitează orașul și face o mare danie pentru școală.
• 1775 - se inaugurează noua clădire a școlii piariste cu 188 elevi (actualul muzeu).
• 1786 - mare foamete.
• 1802 - începe construirea liceului reformat (actuala clădire a Liceului Pedagogic) care la 1836 prin contele Ioan Butter - devine "academie de drept" - în 1837 liceul avea secții de teologie, drept, filosofie, filologie etc. 1844 - deschiderea grădiniței de copii a orașului.
• 1816 - pe toate edificiile publice s-au afișat însemnele imperiale: Vulturul cu două capete; limba oficială - germana; limba de cancelarie și în congregația comitatensă - latina.
• 1840 - recensământ - 5908 locuitori.
• 1860 - 13 dec - înființarea asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș.
• 1862 - își începe activitatea Preparandia română (Institutul de învățători care va da peste 120 de învățători români).
• 1867 - 23 oct. - "Societatea de lectură a românilor din Maramureș Dragosiana".
• 1900 - Ioan Mihalyi de Apșa tipărește la Sighet volumul Istoria Comitatului Maramureș - Diplome Maramureșene din sec. XIV - XV - pentru care, și în general pentru munca sa, va primi premiul Academiei Române (1901).
• 1918 - 26 mai - se înființează Consiliul Național Român - Dr. Vasile Chindriș președinte, prof. I. Bilatiu Dăncuș secretar și Lt. Florentin Biltiu Dăncuș - șeful Gărzilor Naționale.
• 1918 - 7 dec. apare primul ziar românesc "Sfântul".
• 1919 - jurisdicția reședinței se reduce la regiunea sudică a Maramureșului, partea nordică intrând în componența Cehoslovaciei.
• 1926 - cu ocazia Congresului Național al profesorilor de geografie din România care s-a ținut la Sighet se deschide Muzeul Etnografic organizat de G. Vornicu.
• 1928 - se naște Elie Wiesel, deținător al Premiul Nobel pentru Pace 1986
• 1940 - prin dictatul de la Viena - Maramureșul se retrocedeză Ungariei hortiste. Tot acum apare Istoria Maramureșului de Alexandru Filipascu.
• 1945 - Maramureșul de Sud este încorporată în Ucraina Subcarpatică prin diversiunea organizată de Odoviciuc. După scurt timp prin acțiunea țăranilor din satele Maramureșului conduși de preoți și dascăli concertată pe plan diplomatic, Maramureșul reintră în granițele României din 1919.
• 1946 - se naște György Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic de Alba-Iulia
• 1950 - este desființat județul Maramureș (interbelic), cu reședința la Sighet. Teritoriul este încorporat regiunii Baia Mare, sistem administrativ impus de ocupația sovietică.
• 1950 - la închisoarea din Sighet sunt întemnițați tinerii opozanți liceeni, miniștri, șefi de guvern, liderii partidelor istorice, generali, academicieni și oameni de cultură, episcopii bisericii greco-catolice, opozanți ai instalării comunismului în România.
• 1989 - Revoluția cuprinde și Sighetul.
• 2007 - S-a deschis frontiera cu Ucraina pentru prima dată permițându-se trecereea la vecini și comerțul cu produse între cele două țări

Pe Dealul Cetății - Solovan, care veghează asupra orașului, există până în zilele noastre o cetate din perioada traco-dacică. Pe întreg teritoriul orașului au fost descoperite de-a lungul timpului vestigii arheologice din paleolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului, precum și o așezare din secolul XI-XII.

Demografie

Biserica Ortodoxă din oraş

Sinagoga

Conform recensământului din 1901, orașul avea 21.370 de locuitori, dintre care 17.542 (82,1%) erau maghiari, 2.001 (9,4%) români, 1.257 (5,9%) germani, ucraineni și 32 (2,5%) ruteni. Aceste statistici nu țin cont însă de populația de evrei din Sighet, care era foarte numeroasă înainte de Holocaust. Potrivit unor surse, Sighetul în 1940 avea cel mai mare procent de evrei dintre toate orașele din România.

Evoluția populației la recensăminte:

Structura etnică și confesională

La recensământul din 2002, populația municipiului era de 41.220 locuitori, dintre care:

• Români: 32.867 (79,73 %)
• Maghiari: 6.513 (15,80 %)
• Ucraineni: 1.226 (2,97 %)
• Romi (Țigani): 448 (1,08 %)
• Germani: 105 (0,25 %)
• Alții: 0,17%

Din punct de vedere confesional 69,09% sunt ortodocși (28.480 persoane), 13,22% romano-catolici (5.453), 6,8% greco-catolici (2.805), 3,9% reformați (1.608), 1,09% baptiști (452) și 6,80% de alte religii. De asemenea 138 persoane s-au declarat fără religie și 36 atei.

Economie

După evenimentele din decembrie 1989, revenirea economică a Sighetului a fost destul de dificilă. Astăzi principalele ramuri industriale se bazează pe producerea mobilei și a confecțiilor. Dar, odată cu intărirea statutului de centru al Maramureșului, Sighetul a început să își dezvolte și latura comercială. Astfel, în ultimii ani s-au deschis multe unități cu profil comercial, bancar și prestatoare de servicii diverse.

Cu deschiderea noului punct de trecere al frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino, înspre Ucraina (15 ianuarie 2007), viața economică a orașului cunoaște deja o rapidă dezvoltare.

Politică și administrație

Primăria și Consiliul Local

Actualul primar al municipiului Sighetul Marmației este Eugenia Godja iar viceprimarul este Nemes Ovidiu Gheorghe

Turism

Monumente și clădiri

• Închisoarea Sighet (Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței) În Sighet a funcționat temuta închisoare folosită de regimul comunist pentru exterminarea elitelor României. În prezent clădirea închisorii este amenajată, începând din 1994, ca muzeu, aici avându-și sediul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cunoscut ca Memorialul Durerii din Sighet. Memorialul a fost inițiat și realizat de către Fundația Academia Civică (președinte fondator Ana Blandiana). Memorialul durerii este cel mai important obiectiv turistic al orașului (aflat în apropierea primăriei municipiului). Fosta închisoare, transformată într-un memorial al durerii, a fost pusă în anul 1995 sub egida Consiliului Europei. Primele săli ale muzeului au fost inaugurate în 1997, an în care Memorialul a fost declarat "ansamblu de interes național", totodată fiind recunoscut drept cel mai important proiect dedicat de societatea civilă reconstituirii și analizei trecutului comunist, unic în țările est-europene.
• Muzeul Satului Maramureșean (în aer liber). Muzeul este constituit ca o rezervație de monumente de arhitectură țărănească, urmărindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case și gospodării grupate pe principalele subzone ale Maramureșului istoric.
• Muzeul Etnografic al Maramureșului, situat în centrul orașului, în clădirea care azi găzduiește cinematograful. În muzeu se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului în ocupațiile de bază din zona Maramureșului. De asemenea sunt expuse icoane pe sticlă și lemn, piese din portul popular, măști și costumații, purtate cu ocazia datinilor din preajma sărbătorilor de iarnă etc.
• Muzeul Culturii Evreiești, cu o expoziție dedicată sigheteanului laureat al premiului Nobel pentru pace Elie Wiesel.
• Casa-Muzeu „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa”.

Transport

Transportul rutier

Transportul rutier se realizează mai dificil, fiind necesară trecerea Munților Gutâi, Țibles, Rodnei, si Munții Maramureșului.

• DN 19 spre judetul Satu Mare, prin Pasul Fargau
• DN 18 spre municipiul resedinta de județ, Baia Mare, prin Pasul Gutâi
• DN 17C spre judetul Bistrița-Năsăud, prin Pasul Setref
• DN 18 spre județul Suceava, prin Pasul Prislop

Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureș (Valea Izei, Marei, Vișeului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timișoara.

Transportul rutier se mai realizează prin punctul de trecere al frontierei Sighetul Marmației - Solotvino (nu mai este nevoie de viza) pe podul peste râul Tisa.

Transportul feroviar

Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Accesul feroviar se face dinspre județul Bistrița-Năsăud (prin Pasul Șetref), urmând cursul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa, în localitatea Valea Vișeului. De aici calea ferată urmează cursul râului Tisa până la Sighet. Prin gara Sighetu Marmației trec și trenuri ale căilor ferate ucrainene. Prin urmare, între Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului, calea are și ecartament normal, pentru CFR, și ecartament larg de 1520 mm, pentru trenurile ucrainene.

Transportul în comun

Transportul în comun este realizat de societatea Transport Mara-Nord, care deservește linii de autobuze bine împărțite în întreg municipiul.

Orașe înfrățite

• Oława Polonia (2000)
• Colomeea Ucraina (2002)

Evenimente

Festival 2008

Festival 2008

• Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”, care are loc în fiecare an, la data de 27 decembrie, pe străzile orașului. Momentul principal al evenimentului este defilarea grupurilor și ansamblurilor îmbrăcate în porturi populare, specifice zonei din care au venit, a „dracilor” și a personajelor mascate, a călăreților și căruțelor împodobite de sărbătoare.
• Zilele orașului în perioada 4–7 octombrie

Personalități

• Joel Teitelbaum (1888), rabin hasidic important.
• Elie Wiesel (*1928), scriitor, gânditor și publicist de limba franceză și engleză, laureat al Premiului Nobel pentru Pace
• György Jakubinyi (*1948), arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia
• Alexandru Ivasiuc (1933, Sighet – 1977, București) scriitor român
• Dolezalek Friedrich (Sighet, 5 februarie 1873 – Berlin, 12 august 1920) chimist, cercetător, profesor
• Amos Manor (1918-2007), general în domeniul informațiilor
• Kornélia Prielle (1826–1906), actriță
• Herzl Apșan, scriitor
• Mihai Borodi, sculptor
• Simion Corbu, cunoscut ca Simon Hollosy, (1857, Sighet – 1918, Teceu)

Imagini

• 

  Primaria Sighetu Marmației

• 

  Vedere din centru

• 

  Parcul central

• 

  Vedere din centrul orașului

• 

  Planul turistic

Legături externe

• Sighetu Marmatiei. Imagini și fotografii.
• Sighetu Marmației - Stiri Online
• Turism Maramures
• Site oficial
• Site neoficial
• Site neoficial - Anunțuri din Sighet.
• Memorialul Sighet
• Fotografii din Memorialul Sighet
• Atracții turistice sighetene [1]