Sidney Pressey
 | Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați sau să o extindeți. |
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în februarie 2008 |
 | Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în februarie 2008 |
Sidney Leavitt Pressey (Brooklyn, New York, December 28, 1888 – July 1, 1979) a fost profesor de psihologie la Universitatea de Stat din Ohio. A devenit celebru pentru că a inventat mașina de învățat.
Teorie[modificare | modificare sursă]
De numele lui S.L.Pressey se leagă prima încercare de a „transfera" psihologia în practica școlară.
Gânditorul Pressey pornise de la înțelegerea profundă a vremii lui. El vorbise de the comming industrial revolution (venirea revoluției industriale) încă în anii '20 și a scris chiar un studiu, în 1932, pe tema contribuției învățământului la această revoluție industrială, care devenise o evidență și pentru „lumea școlii". El vedea această revoluție industrială în educație ca o prelungire a revoluției tehnice, dar și ca un sprijin al acesteia.
Suntem încă departe de „ciclul intelectual" al dezvoltării industriei, dar cel „urban" își făcuse debutul și el era baza exploziei industriale din SUA. Este semnificativ și faptul că în anii '20, își face apariția-și tot în SUA-psihologia socială experimentală, sub forma cercetărilor pe grupurile de muncă industriale, legate de numele lui E.Mayo.
„Ciclul urban" al dezvoltării industriei aducea cu sine nevoia de masificare a instruirii și de refacere a grupurilor umane tradiționale în context industrial. În aceste condiții, două idei vor fi dominante pentru Pressey: masificarea instruirii prin tehnica „mașinilor de învățare" și construirea acestora pe baze psihologice. Prima idee ține de nevoile dezvoltării industriei, a doua de posibilitățile psihologiei de a oferi conținutul metodologic al solicitărilor.
Mașina de învățat[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
Primele "mașini de învățare", gândite de Sidney Pressey la începutul anilor '20, se ocupau de testarea cunoștințelor și a inteligenței, aspecte esențiale ale oricărei modernizări. Se asigura astfel evaluarea printr-o dublă testare, cu posibilități deosebite de a proiecta pe alte baze sistemul de învățământ. Era însă și un mod de a ajuta învățarea școlară, un efort de a raționaliza învățământul prin introducerea unui minim de precizie în ceea ce privește rezultatele instruirii. Mai semnalăm doar faptul că prima încercare de transfer a psihologiei în didactică a fost făcută încă în anii '20 și că ea a eșuat din pricina subevaluării rezistenței sistemului social. Această rezistență va fi mult mai puternică în Europa, unde va trezi o adevărată ofensivă împotriva fundamentelor sale, adică împotriva pedagogiei în general. Așa cum am văzut, „Școala activă" va începe modernizarea concomitent cu asaltul asupra tradiției, iar pozițiile cele mai radicale au mers până la propunerea de a înlătura definitiv pedagogia din școală. La noi, I. Greceanu propune acest lucru, dar ar trebui să adăugăm aici critica „demolatoare" a lui H. Aebli și, mai târziu, a lui I. Ilici și a altora.