Sextil Puşcariu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sextil Puşcariu
Naştere –	4 ianuarie 1877 Braşov
Deces –	5 mai 1948 Bran
Profesiune –	lingvist şi istoric literar
Naţionalitate –	român

Sextil Puşcariu (n. 4 ianuarie 1877, Braşov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi academician român.

Cuprins 1 Locul lui Sextil Puşcariu în cultura română 2 Biografie 3 Opere selective 4 Afilieri 5 Premii 6 Aprecieri 7 Bibliografie 8 Legături externe

[modifică] Locul lui Sextil Puşcariu în cultura română

• Numele său complet era Sextil Iosif Puşcariu. Anul naşterii sale, 1877, a rămas în istorie. Va rămâne şi omul, prin tot ce a publicat şi a scris.
• A scris peste 400 de lucrări de o mare valoare ştiinţifică.
• A iniţiat şi a coordonat Dicţionarul limbii române (Dicţionarul tezaur al Academiei) şi Atlasul lingvistic român.
• A fondat şi a condus revista Dacoromania şi a întemeiat, în toamna anului 1919, Muzeul Limbii Române din Cluj.
• A fost unul dintre cei mai mari lingvişti ai României, adevărat şef de şcoală.
• Domeniile în care şi-a desfăşurat activitatea:
  • Dezbaterea problemelor esenţiale ale romanităţii şi ale latinităţii limbii române;
  • Cunoaşterea aspectelor cu caracter normativ (ortografie, sistemul fonetic şi fonologic al limbii noastre);
  • Fundamentarea lexicografiei şi a geografiei lingvistice româneşti;
  • Promovarea unor metode noi de studiere a vocabularului.
• A aprofundat numeroase aspecte ale culturii naţionale, de la filologie la artă, de la istorie la critică literară, dovedind, pentru toate, nu numai înţelegere, ci şi o mare pasiune.
• A scris versuri şi schiţe, cronici muzicale şi teatrale, a întreţinut legături strânse cu numeroşi reprezentanţi ai culturii noastre.

[modifică] Biografie

• Urmează studiile gimnaziale şi liceale la Braşov, la actualul Colegiu Naţional „Andrei Şaguna”, după care pleacă pentru studiile superioare universitare în Germania, la Leipzig (1895 -1899), apoi în Franţa, la Paris (1899 - 1901) şi în Austria, la Viena (1902 - 1904). Devine doctor în filosofie al Universităţii din Leipzig în 1899, respectiv docent privat pentru filologia românească la Universitatea din Viena (1904 - 1906).
• Profesor extraordinar începând cu anul 1906, a fost titularul catedrei de limbă şi literatură românã timp de zece ani (începând cu anul 1908) şi decanul Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Cernăuţi în 1918.
• Iniţiază şi conduce ziarul Glasul Bucovinei apărut la 22 octombrie 1918, cea mai activă şi răspândită publicaţie românească din Bucovina.
• Participă activ la unirea Bucovinei cu România. În primăvara lui 1919 i se oferă postul de ministru al Bucovinei la Bucureşti, dar refuză, preferând să rămână omul de stiinţă integru.
• Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universităţii Daciei Superioare din Cluj după Unirea Transilvaniei cu România.
• Devine primul rector român al Universităţii din Cluj şi pune temelia Muzeului Limbii Române (1919), primul institut românesc de lingvistică.
• Este membru în delegaţia României la Liga Naţiunilor de la Geneva (1922 - 1925).
• Reprezentantul României la Institutul Internaţional de Cooperaţie Intelectual de pe lângă Societatea Naţiunilor (1922) şi membru în Comitetul Internaţional de Lingvistică începând cu anul 1936.
• Din 1926, profesor de filologie română la Universitatea din Cluj. A condus revistele Glasul Bucovinei din Cernăuţi (1918) şi Cultura din Cluj (1924).
• Membru în Senatul Legionar.
• După instaurarea forţată a comunismului în România, scrierile alesului lingvist, istoric literar şi de cultură cu o bogată formaţie filosofică, Sextil Puşcariu, au fost în mare parte puse la index, doar câteva lucrări făcând excepţie.
• Anchetat în mai multe rânduri de noii inchizitori comunişti, marele om de cultură Sextil Puşcariu se stinge din viaţă la vârsta de 71 de ani, scutindu-i pe cerberii marxişti de plăcerea de a-l întemniţa cu ocazia valului masiv de arestări ale legionarilor din noaptea de 14 spre 15 mai 1948.
• A murit în ziua de 5 mai 1948, la Bran, fiind înmormântat la Braşov în data de 7 mai.

[modifică] Opere selective

• Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache. I. Lateinisches Element mit Berücksichtigung aller romanischen Sprachen, Heidelberg, 1905.
• Studii istroromâne , vol. I-III , Bucureşti, 1906-1929.
• Zur Rekonstruktion des Urrumänischen, Halle, 1910.
• Dicţionarul limbii române (literele A-C, F-L, până la cuvântul lojniţă), Bucureşti, 1913-1948 (coordonare).
• Istoria literaturii române. Epoca veche , Sibiu, 1921, ed. a II-a, 1930, ed. a III-a, 1936; reeditată în 1987.
• Limba română, vol. I, Privire generală , Bucureşti, 1940; reeditată în 1976; vol. II, Rostirea, 1959; reeditată în 1994.
• Călare pe două veacuri , Bucureşti, 1968.
• Cercetări şi studii , Bucureşti, 1974.
• Braşovul de altădată , Cluj, 1977.
• Memorii , Bucureşti, 1978.
• Spiţa unui neam din Ardeal, Cluj, 1998.

[modifică] Afilieri

• Membru corespondent al Academiei Române din 1905 şi, începând cu anul 1914, membru titular

[modifică] Premii

• Premiul „I. Heliade Rădulescu” al Academiei Române (1905)

[modifică] Aprecieri

• Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj-Napoca îi poartă numele: Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”.
• Un bust din bronz este amplasat la Bran.

[modifică] Bibliografie

• Mircea Vaida, Sextil Puşcariu, critic şi istoric literar, Cluj, Editura Dacia, 1972.
• 100 de ani de la naşterea lui Sextil Puşcariu (1877-1948), Cluj, 1977.
• „Steaua”, nr. 7-8, iulie-august 1998 (număr comemorativ).
• Elisabeta Faiciuc, Sextil Puşcariu (1877-1948). Biobliografie, Cluj, 1998, ed. a II-a, 2000.

[modifică] Legături externe

• Academia Română: Lista membrilor, litera P
• 'Limba română' (ed. 1940; ediţie online) şi Notă biografică la Proiectul LTDM al lui Sorin Olteanu (SOLTDM.COM)
• Universitatea Populară „Sextil Puşcariu”, Braşov, „Personalitatea lui Sextil Puşcariu”