Serie hipergeometrică bilaterală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În matematică, o serie hipergeometrică bilaterală este o serie , în care sumarea se face peste toți întregii n, în așa fel încât raportul este o funcție rațională de n. Asemănător este definită seria hipergeometrică, exceptând faptul că, termenii care conțin întregii n negativi dispar. În consecință, seria bilaterală va avea un număr infinit de termeni diferiți de zero, indiferent dacă valorile lui n sunt pozitive sau negative.

Seria hipergeometrică bilaterală nu este convergentă pentru majoritatea funcțiilor raționale, deși ea poate fi prelungită analitic spre o funcție definită pentru majoritatea funcțiilor raționale. Există mai multe formule de sumare care dau valorile funcției pentru valori speciale ale ei, în cazul în care acestea nu converg.

Definiție[modificare | modificare sursă]

Seria hipergeometrică bilaterală este definită de:

unde

este simbolul lui Pochhammer.

În mod uzual variabila z este luată egală cu 1, caz în care este omisă din notație. De asemenea este posibil să definim o serie cu p diferit de q, dar aceasta nu va fi convergentă, sau va putea fi redusă la o serie hipergeometrică ordinară printr-o schimbare de variabilă.

Convergența și prelungirea analitică[modificare | modificare sursă]

Să presupunem că nici o variabilă a sau b nu are valoare întreagă, astfel că toți termenii seriei sunt finiți și diferiți de zero. Atunci termenii cu n < 0 sunt divergenți dacă |z| < 1, termenii n > 0 sunt divergenți dacă |z| > 1, iar seria nu va converge dacă nu avem |z| = 1. Când |z| = 1, seria converge dacă:

Seria hipergeometrică bilaterală poate fi prelungită analitic la o funcție meromorfă cu valori multiple de mai multe variabile, ale cărei singularități sunt punctele de ramificație z = 0 și z=1 și polii simpli din ai = −1, −2,... și bi = 0, 1, 2, ... Acest lucru poate fi făcut în felul următor: Să presupunem că nici o variabilă a sau b nu are valoare întreagă. Termenii cu n pozitiv converg pentru |z| < 1 către o funcție care satisface o ecuație liniară neomogenă cu singularități în z = 0 și z = 1, astfel că ea poate fi prelungită la o funcție cu valori multiple, având aceste puncte ca puncte de ramificație. Similar, termenii cu n negativ converg pentru |z| > 1 către o funcție care satisface o ecuație liniară neomogenă cu singularități la z = 0 și z = 1, astfel că ea poate fi prelungită la o funcție cu valori multiple, având aceste puncte ca puncte de ramificație. Suma acestor funcții duce la prelungirea analitică a seriei hipergeometrice bilaterale pentru toate valorile lui z diferite de 0 și 1, satisfăcând o ecuație diferențială liniară în z similară cu ecuația diferențială hipergeometrică.

Formule de sumare[modificare | modificare sursă]

Suma bilaterală a lui Dougall[modificare | modificare sursă]

Această sumă este definită prin relația:[1]

Câteodată această formulă este scrisă sub forma echivalentă:

Formula lui Bailey[modificare | modificare sursă]

Bailey a dat următoarea generalizare a formulei lui Dougall:[2]

unde

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Dougall, J. (), „On Vandermonde's Theorem and Some More General Expansions”, Proc. Edinburgh Math. Soc., 25: 114––132 
  2. ^ en Bailey, W. N. (), „On the sum of a particular bilateral hypergeometric series 3 H3”, The Quarterly Journal of Mathematics. Oxford. Second Series, 10: 92–94, doi:10.1093/qmath/10.1.92, ISSN 0033-5606, MR0107727 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]