Semn de carte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Carte cu semn de carte fix.

Un semn de carte este un obiect ce marchează pagina într-o carte unde a fost întreruptă lectura.

În contextul internetului, un semn de carte este o legătură efectuată de către un program informatic (de obicei un browser) către o pagină des folosită de către utilizator.

Semnul de carte (care poate fi îngust sau lat, scurt sau lung, dar totdeauna subțire) poate fi volant sau fix (de obicei, lipit sus sub cotor).

Materialul din care este confecționat poate fi hârtie, carton, celuloid, material plastic, piele, pânză, fildeș etc.

În limba română se folosește ca regionalism și denumirea de „zăloagă”.[1]

Unele persoane îndoiesc pagina în loc să folosească un semn de carte, iar alte persoane folosesc ca semn de carte fâșii de hârtie, bancnote, fire de iarbă, bilete, sau chiar și cuie.[2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Nu este clar cine și când a inventat semnul de carte.[3] O legendă glumeață spune că un călugăr irlandez, Coloman din Elo, avea o muscă pe care, la întreruperea lecturii, o punea să stea pe ultimul rând citit.[4] Pe unele din picturile lui Jan van Eyck din prima parte a secolului al XV-lea, pot fi văzute semne de carte în cărțile de rugăciuni.[5] Una din primele mențiuni ale unui semn de carte este din în anul 1584, când regina Elisabeta I a primit cadou un semn de carte din mătase franjurată din partea tipografului regal Christopher Barker.[5]

Cam în jurul anului 1830 au început să fie folosite semne de carte din hârtie Bristol perforată, rectangulară, cu text brodat.[5] Cam în 1862, Thomas Stevens, un țesător de mătase din Coventry, Anglia a devenit principalul producător de semne de carte din mătase.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://dexonline.ro/definitie/z%C4%83loag%C4%83
  2. ^ de http://www.lesezeichenmuseum.de/lese_zeichen_2.html
  3. ^ Coysh, A.W. Collecting Bookmarkers. New York: Drake, 1974. citat la http://www.ephemerasociety.org/examples/ex-bookmarks.html
  4. ^ http://www.lesezeichenmuseum.de/lese_zeichen.html
  5. ^ a b c d Georg Hartong, On the History of the Bookmark , la www.stadt-duisburg.de/micro/.../media_und.../bookmarkhistory.pdf

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • de E.-Günther Rehse: Lesezeichen. Itzehoe 1994. ISBN 3-88013-473-1
  • de Hans Heid: 100 Lesezeichen der Historischen Bibliothek der Stadt Rastatt. Rastatt 2001. ISBN 3-923082-37-1
  • de Klaus Flemming: Im Dialog mit dem Buch. Lesezeichen. (Lesezeichen als Kunstobjekte). In: Muschelhaufen. Jahresschrift für Literatur und Grafik. Nr. 38. Viersen 1999. ISSN 0085-3593
  • de Karl Heinz Steinbeißer: Lesezeichen sammeln. Geschichte und Formen der Lesezeichen aus sechs Jahrhunderten. Vom Leserädchen zum modernen Lesezeichen. Ingolstadt 2006. ISBN 3-00-017649-7
  • de R. Forrer: Mittelalterliche und neuere Lesezeichen, Zeitschrift für Bücherfreunde, 2. May 1898
  • de Adolf Schmidt: Mittelalterliche Lesezeichen - Ein Nachtrag, Zeitschrift für Bücherfreunde, 1936
  • de Frank Hamel: The History and Development of the Bookmarker, The Book-Lover's Magazine, Vol. VI. Part IV, 1906
  • de A.W. Coysh: Collecting Bookmarkers, David & Charles Ltd., 1974
  • de E. Guenther Rehse: Lesezeichen, Verlag Beruf + Schule, 1994
  • de Karl Heinz Steinbeisser: Lesezeichen Sammeln, Antiquariat Steinbeisser, 2006
  • en Beryl Kenyon de Pascual: The Bookmark: a bibliophile's accessory, The Ephemerist - No. 124, Spring 2004
  • en Coysh, A.W. Collecting Bookmarkers. New York: Drake, 1974.
  • en Coysh, A.W. and R.K. Henrywood. Bookmarkers. Buckinghamshire, Great Britain: Shire Publications, 1994.
  • en Evans, Sally. Bookmarkers: an Independent View. Published for the 43rd Edinburgh Fringe Festival by Old Grindles Bookshop, Edinburgh, undated.
  • en Godden, G.A. Stevengraphs and Other Victorian Silk Pictures. London: Barrie & Jenkins, 1971.
  • en Hechtlinger, Adelaide and Wilbur Cross. The Complete Book of Paper Antiques. New York: Coward, McCann & Geoghegan, 1972.
  • en Huegel, Joan L. "Antique Bookmarks," Paper Collectors' Marketplace, 11:7, July 1993: 20+.
  • en Huegel, Joan L. "Collectors Put Bookmarks in Their Place," Antiques & Auction News, 27:18, May 3, 1996: 1-2.
  • en Jonker, Abraham. The Bookmarkers of the Scottish Widows Fund. Torquay, Great Britain: Neopardy, 1981.
  • en McClinton, Katharine Morrison. "Stevengraph Bookmarkers," Antiques & Collecting, 91 (1), January 1987: 51-54.
  • en Makespeace, Chris E. Ephemera: a Book on its Collections, Conservation, and Use. n.p. Gower, 1985.
  • en The Picture of Health: Images of Medicine and Pharmacy From the William H. Helfand Collection. Commentaries by William H. Helfand. Essays by Patricia Eckert Boyer, Judith Wechsler, and Maurice Rickards. [Philadelphia]: Philadelphia Museum of Art, Distributed by the University of Pennsylvania Press, 1992.
  • en Quale, Eric. The Collector's Book of Books. New York: Clarkson N. Potter, 1971.
  • en Rickards, Maurice. Collecting Printed Ephemera. New York: Abbeville, 1988.
  • en Rivera, Betty. "Bookmarks (Collecting Now)," Country Living, 19 (1), January 1996:43+.
  • en Roberts, F.X. "Bookmarks: Silent Sentinels," Wilson Library Bulletin, December 1993: 40-42.
  • en Staff, Frank. The Valentine & Its Origin. New York: Praeger, 1969.
  • en Stevens, Norman D. A Guide to Collecting Librariana. Metuchen, NJ: Scarecrow Press, 1986.
  • en Tharp, Mel. "Marking the Page: Bookmarks," Treasure Chest, January 1995: 10-11.