Selvă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Selva intertropicală Panama
Selva intertropicală Panama

O Selvă este un biom în zona intertropicală cu vegetaţie exuberantă, în regiuni cu abundante precipitaţii şi o extraordinară biodiversitate, cum se poate vedea în imagine, cu multe specii vegetale diferite, dar cu puţine exemplare specifice pe fiecare unitate de suprafaţă. Este un tip de biom care există în climele inter-topicale, în special pe linia ecuatorială şi uneori în regiunile subtropicale.

Selvele sunt un habitat al 2/3 din toată fauna şi flora planetei. Încă mai rămâne de descoperit milioane specii de plante, insecte şi microorganisme. Selvele tropicale uneori se mai numesc şi "plamâni ai pământului" sau "cea mai mare farmacie mondială" datorită marii cantităţi de plante medicinale care provin din ele. Părerea a multor oameni de stiinţă este că multe boli actuale vor fi vindecate în viitor datorita bogăţiei de substanţe chimice vegetale existente în aceste ecosisteme.

Desişul vegetal este foarte puţin în selvă, stratul vegetal înalt împiedică rezele soarelui să ajunga la nivelul solului, dar daca aceast acoperiş vegetal este distrus, solul este acoperit repede de arbuşti şi arbori de creştere rapidă (ex. yagrumo Cecropia peltata) care formează vegetaţia pionieră.

Cuprins

[modifică] Ecologia

Furnică tăietoare de frunze
Furnică tăietoare de frunze

Se estimează ca mai mult de 40% din oxigenul produs pe pământ provine din aceste spaţii vegetale, care au fost supuse la despaduriri la scară mare reducând repede acest ecosistem în toată lumea. În decada anilor 90, se estimează ca s-au redus anual cu 58 000 km². În trecut 14 % din suprafata pământului era acoperit de selvă, acum avem doar 6% şi în actualul ritm de despădurire în 40 ani dispare toată selva. Totuşi există diferenţe în estimarea acestor date între oamenii de stiinţă, unii consideră că creşterea rapidă a vegetaţiei poate schimba statistica. Multi cercetători consideră ca multe specii sunt condamnate la dispariţie, fiind foarte posibil ca 50 mii de specii (inclusiv microorganisme) pe an să dispară, datorita eliminării spaţiului în care erau adaptate să trăiască.

Totuşi, pe lângă marile arii despădurite care se transformă în semideşertice datorită proastei administrări ale resurselor, deasemenea trebuie sa arătăm ca există mari suprafeţe de teren arid redate vegetaţiei datorita agriculturii cu ajutorul irigaţiei. În plus au apărut specii vegetale noi care au adaptări la un mediu schimbător în multe locuri din lume. Din nefericire , multe dintre aceste specii au o mai mică valoare ecologica decat cele anterioare, deşi în această problemă ne rămâne mult de investigat.

Lacul Agrio in Ecuador
Lacul Agrio in Ecuador

Putem să împărţim caracteristicile vegetale de selvă în:

  • Climă: Caldă umedă (în clasificarea lui Köppen).
  • Temperatură medie anuală: oscilează între 27° şi 29° C, până la 400 m. altitudine sau în unele cazuri ceva mai mult.
  • Altitudine Se găseşte în mod normal în nivelul de altitudine cald, dacă se găseşte la nivelurile superioare, vorbim despre selve de munte
  • Precipitaţiile medii anuale : oscilează între 1500 la 2000 mm şi peste 3000 mm. În cazul precipitaţiilor de 1500 mm , trebuie să specificăm că precipitaţiile trebuiesc sa fie bine repartizate pe tot parcursul anului, deci facem referinţă la zone cu climă foarte specifică.
  • Anotompurile ploioase: Aproape imperceptibil potrivit indicelui xerotermic a lui Gaussen toate lunile sunt ploioase. Pot apărea perioade de ploaie pe sub nivelul mediu anual, dar în general, în toate lunile graficul pluviometric este suficient de mare pentru dezvoltarea acestui tip de vegetaţie. În consecintă , râurile măcar ca sunt relativ scurte au un debit mare. În zonele de tranziţie cu vegetaţie de savană poate exista o scurtră epocă de secetă, unde enorma bogăţie de vegetaţie se micşorează progresiv.
  • Solurile: sunt puţin profunde, acide şi sărace dacă le analizăm cu solurile temperate. Totuşi această sărăcie nu este nici un obstacol pentru vegetaţie. Această mică profunditate este compensată cu laţimea marilor arbori, pentru a se susţine, cu o adaptaţie ambientală extraordinară, care profita de o formă foarte eficientă, apa, temperatura şi energia solară.
Radacina lată a unui arbore corpulent în parcul din San Felipe, Yaracuy, Venezuela
Radacina lată a unui arbore corpulent în parcul din San Felipe, Yaracuy, Venezuela
  • Latitudine: 0-5 latitudine N şi S (continuă) şi 5-10° latitudine N şi S (discontinuă)
  • Numarul de specii: Este zona care posedă cel mai mare număr de organisme, vegetale şi animale. Totuşi trebuie să specificăm ca nu abundă speciile de animale de mediu şi mare mărime. Unele dintre aceste specii (jaguar şi pumă în America) se limitează la ariile de selvă tropofilă sau savană.

[modifică] Tipuri de Selvă

  • Selvă ecuatorială (selvă macrotermică) este cea care apare în zona ecuatorială, şi explicata mai sus. deasemenea este numită şi Selvă ubrofilă.
  • Selvă tropofilă Este o selvă cu arbori care pierd frunzele în epoca de secetă şi care poate să dureze cateva luni. Apare în zonele de savană ,în unele cazuri poate fi confundată cu selvele de galerie. Conţine specii ca cărui lemn are valoare mare (lemn fin, lemn greu). Are mai puţine specii pe hectar, în schimb, există un număr mai mare din fiecare specie, cea ce o face atractivă din punct de vedere comercial.
  • Selva de galerie Sunt cele care înconjoară râurile în câmpiile din zona intertropicală, în zonele de vegetaţie de savană. Cum malurile râurilor au o mai mare înălţime decât câmpia înconjurătoare (prin acumulări de sedimente şi diguri naturale), chiar acolo cresc arborii care formează o selvă destul de deasă care de multe ori se continuă cu râurile următoare.
  • Selva alisia În unele ţări (ex. Venezuela), acest tip de selvă se identifică cu zonele unde efectul orografic acţionează asupra vânturilor alizee mărind prercipitaţiile şi perimiţând vegetaţie de selvă în locuri în care ar fi avut vegetaţie de savană.
  • Selve de munte În unele cazuri se poate vorbi de selve înorate. În general apar în zona intertropicală, pe partea munţilor expuse vanturilor dominte, între 1000 şi 2200 metri de altitudine, unde este zona în care gradul de condensaţie este mai intens. Există o mare cantitate de arbori şi plante şi biodiversitatea rivalizează cu cu selvele ecuatoriale.

[modifică] Principalele selve

[modifică] Vezi

Galerie

Unelte personale