Selecţie naturală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Selecţia naturală este mecanismul fundamental al evoluţiei speciilor de plante şi de animale, constând în eliminarea (prin lupta pentru existenţă), a indivizilor cu însuşiri necorespunzătoare şi păstrarea indivizilor cu însuşiri avantajoase din punct de vedere biologic. Teoria selecţiei naturale a fost elaborată de Charles Darwin. Conform acestei teorii, natura produce spontan variaţii: - dăunătoare, - indiferente, - avantajoase, iar varietăţile se conturează ca specii în curs de formare. Există şi fenomene evolutive care nu urmează mecanismul selecţiei naturale. În populaţiile mici se manifestă efectul Sewall Wright sau driftul genetic, supravieţuirea urmând legile întâmplării.
Cuprins |
[modifică] Principiile selectiei
- Animalele pot da naştere la mai mulţi urmaşi;
- Dacă există mai mulţi urmaşi ai unui animal, atunci între aceştia se va ivi o luptă pentru resurse şi supravieţuire;
- Între membrii unei specii pot exista trăsături distincte (variatii),
- Indivizii cu o trăsătură/variaţie pot să se adapteze mai bine sau mai rau la condiţiile unui mediu în functie de trăsătura dată.
[modifică] Selectia naturala si evolutia
[modifică] Importanta selectiei in evolutionism
Cel mai important punct in legatura cu selectia este ca explica nu doar schimbarea dar schimbarea de un anumit tip,cea in directia avantajului adaptativ - explica ochiul si mana si toate trasaturile organice care sunt esenta argumentului teleologic pentru existenta lui Dumnezeu. Biologi moderni ca Richard Dawkins considera ca selectia naturala este singurul mecanism care ar putea in principiu sa explice adaptarea.Asadar chiar daca dovezile empirice (ale paleontologiei) ar lipsi cu desavarsire,selectia naturala se infatiseaza ca un mecanism de tip a priori,singurul care poate functiona pentru a explica existenta avantajelor adaptative. Dar in istoria gandirii mai multe mecanisme au fost propuse si considerate ca fiind mecanisme ce pot explica in mod potential adaptarea: design-ul inteligent,organicismul,dezvoltarea(development),macromutatiile. Conceptul adaptarii poate desemna doua lucruri diferite:o data se poate referi la procesul prin care organismele devin bine ajustate la mediul lor,fie poate face referinta la diferitele trasaturi organice care sunt produsul final al acestui proces.
[modifică] Istoria ideii
Teoriile evolutioniste au aparut cu mult inaintea lui Darwin si Lamarck. Lamark initial propusese un mecanism evolutiv, in care caracteristicile dobandite de un individ in timpul vietii sunt mostenite de urmasii acestuia. Aceasta conceptie, ce sustinea ereditatea caracterelor, se numea lamarckism. Drept exemplu, Lamarck a emis un exemplu, in care spunea ca gatul lung al girafei a rezultat in urma faptului ca generatii de girafe au incercat sa se intinda dupa frunze, iar treptat gatul le-a crescut. În 1842, Darwin emite principiile selectiei naturale, ca cauza a evolutiei.
