Sectorul Rîșcani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru un oraș din Republica Moldova vedeți Rîșcani.
Rîșcani
—  Sector al Chișinăului  —
Intersecţia PanCom
Intersecţia PanCom

Țară  Republica Moldova
Municipiu Flagge-Chisinau-01-11 (Flagge).png Chișinău

Localități componenete Cricova, Ciorescu, Grătiești, Stăuceni

Guvernare
 - Pretor Mihail Cîrlig
 - Vicepretor Vasile Meriacre

Populație (2013)[1]
 - Sector 139.800 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 01xxxx
Prefix telefonic +22 (x1)
Plăcuțe de înmatriculare C și K

Site: Site oficial

Sectorul Rîșcani în Chișinău
Sectorul Rîșcani în Chișinău

Sectorul Rîșcani (Râșcani) pe atunci satul omonim este atestat pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu moșia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim și denumirea acestui sat - Visterniceni.

În 1772, unul din reprezentanții familiei Rîșcanu și anume, Constantin Rîșcanu a devenit posesorul părții de sud - est a moșiei Visterniceni. În rezultatul căror evenimente Constantin Rîșcanu și-a satisfăcut ambiția rămâne încă o enigmă, deoarece în lista boierilor făcută de către Dimitrie Cantemir în lucrarea sa Descrierea Moldovei nu găsim familia Rîșcanu. Cert este însă că deja în 1800 fiul lui Constantin Rîșcanu, Dumitru era stoln / rang boieresc / și avea în stăpânire jumătate din moșia Visterniceniului, precum și moșiile Bubuieci, Chițcani și Poșta Veche, localități cuprinse actualmente în hotarele Chișinăului.

Constantin Rîșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Împărați Constantin și Elena pe pereții căreia de rând cu alte inscripții se mai putea citi următoarele:

  • Această Sfântă biserică a fost înălțată din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Rîșcanu mare spătar, în anul 1777.

Istoria modernă a sectorului Rîșcani începe la 12 aprilie 1941, cînd prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM orașul Chișinău a fost divizat în trei raioane: Lenin, Krasnoarmeisk și Stalin / actualmente sectorul Rîșcani/.

În perioada celui de al doilea război mondial executivele raionale și-au suspendat activitatea. Primele alegeri au avut loc abia în 27 decembrie 1947.

În 28 noiembrie 1961 raionul Stalin a fost redenumit în raionul Octombrie. În componența raionului au fost incluse sovietele sătești Rîșcani și Muncești.

Din 25 septembrie 1991 în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 535 „Cu privire la funcționarea Primăriei orașului Chișinău în perioada de tranziție la noua diviziune teritorial - administrativă" organul executiv al orașului devine Primăria, iar comitetele executive ale celor cinci soviete raionale de deputați ai poporului sînt organizate în preturi cu revederea denumirii lor, inclusiv a raionului Octombrie în sectorul Rîșcani, ca subdiviziune a Primăriei municipiului Chișinău.

Referințe[modificare | modificare sursă]