Sebeş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sebeş

stemă amplasare
Amplasare	45°57′36″N, 23°34′12″E
Ţară	România
Judeţ	Alba
Atestare documentară	1245
Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])	29.225
Suprafaţă	115.54 km²
Densitatea populaţiei	240 loc./km²
Altitudinea medie	m n.m.
Localităţi componente	Lancrăm, Petreşti, Răhău
Primar	Adrian Alexandru Dăncilă (PSD)
Sit web	ro Primaria Municipiului Sebeş
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Sebeş]]
Harta administrativă a oraşului

Sebeş, mai demult Sebeşul Săsesc, (în maghiară Szászsebes, în germană Mühlbach, în dialectul săsesc Melnbach) este un oraş din judeţul Alba, Transilvania, România. Are o populaţie de 29.225 locuitori (recensământul din 01.07.2007).

Cuprins 1 Istoric 2 Populaţie 3 Obiective turistice şi monumente 4 Personalităţi 5 Economie 6 Oraşe înfrăţite 7 Imagini 8 Referinţe 9 Legături externe 10 Vezi şi

[modifică] Istoric

În Antichitate, pe locul Sebeşului de astăzi s-a aflat o aşezare dacică, încorporată în Imperiul Roman.

Oraşul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarea regelui Ungariei. În Sebeş s-au stabilit populaţii provenite din zona Rinului şi a Moselei (regiunea Luxemburgului şi a vestului Germaniei de astăzi). Denumirea de "saşi transilvăneni" provine din confuzia făcută de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populaţiile germane erau "saxones", "saşi". Germanii din Sebeş au fost de fapt franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebeşul Săsesc a fost unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele şapte cetăţi ale ţării.

Un act regesc din 1387 consfinţeşte dreptul Sebeşului de a ridica ziduri, deşi construcţia acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraş din Transilvania înconjurat complet cu fortificaţii din zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 gaseşte Sebeşul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri şi două porţi. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistenţa solitară a unuia dintre turnuri: cel zis al "Studentului".^[1]

La 1485 regele Matia Corvinul acordă oraşului o serie de privilegii pentru completarea fortificaţiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al carui zid este supraînălţat. Lucrări de mai mică anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate şi la incinta exterioară. Fortificaţia rămâne modestă cuprinzând 7-8 turnuri (unul interior) şi doua porţi prevăzute cu barbacane.^[2]

Dieta Transilvaniei se întruneşte de două ori în Sebeş, în 1556 şi 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu.

Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeşul Săsesc şi a făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în judeţul Alba (interbelic).

[modifică] Populaţie

• Români - 25,580 - 92.41 % (în 1910: 35%)
• Rromi - 1,406 - 5.08 % (în 1910: n.a.)
• Germani - 425 - 1.54 % (în 1910: 61%)
• Maghiari - 218 - 0.79 % (în 1910: 4%)
• Alte etnii - 51 - 0.19 %

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Obiective turistice şi monumente

• Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec.XIII-XIV. A fost renovată ulterior în stilul Renaşterii.
• Turnul octogonal, situat lângă Mănăstirea Franciscană.
• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în cimitirul romano-catolic din oraşul Sebeş şi a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Obeliscul, cu înălţimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susţinut de o bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuţi în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul este realizat şi în limba germană.
• Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul a fost dezvelit în anul 1958, fiind amplast în parcul din centrul oraşului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuţi în lupta contra fascismului“.
• Râpa Roşie, rezervatie geologică, la cca 3 km de oraş (25 ha).

[modifică] Personalităţi

În Sebeşul Săsesc s-a născut în anul 1830 pianistul şi compozitorul Carl Filtsch. De asemenea, în Lancrăm s-a născut, la 9 mai 1895, şi a copilărit Lucian Blaga, mare poet, dramaturg şi filosof român, decedat la Cluj, la 6 mai 1961.

[modifică] Economie

În prezent Sebeşul este un oraş cu o economie dinamică, datorită în mare parte investiţiilor externe făcute în ultimul deceniu. Prelucrarea lemnului, confecţiile şi marochinăria constituie principalele domenii ale industriei.

[modifică] Oraşe înfrăţite

• Komárno (Slovacia)
• Komárom (Ungaria)

[modifică] Imagini

Turnul bisericii evanghelice	Biserica evanghelică	Piaţa centrală	Şcoală
Cetatea		Primăria	Clădire în Sebeş

[modifică] Referinţe

[modifică] Legături externe

• ro Pagina Primăriei
• hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
• de Mühlbach (Sebeş)

[modifică] Vezi şi

• Listă de localităţi din judeţul Alba
• Listă de comune din judeţul Alba

v • d • m Municipii şi oraşe ale judeţului Alba
Municipii	Aiud • Alba Iulia • Blaj • Sebeş
Oraşe	Abrud • Baia de Arieş • Cugir • Câmpeni • Ocna Mureş • Teiuş • Zlatna