Sebastian Lăzăroiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sebastian Lăzăroiu
Date personale
Născut (54 de ani) Modificați la Wikidata
Comănești, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Ministru al muncii și solidarității sociale Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deIoan Botiș
Succedat deSulfina Barbu

Alma materUniversitatea din București

Sebastian-Laurențiu Lăzăroiu (n. , Comănești, Bacău, România) este scriitor, sociolog și politolog român, fost consilier prezidențial, care a deținut și funcția de ministru al muncii în Guvernul Emil Boc. Anterior a mai fost consilier prezidențial la Departamentul Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale. Începănd cu anul 2017, Lăzăroiu s-a remarcat cu trei volume de ficțiune, „Balena Albastră” (2017), „Omatidii. Șarada unui hacker” (2018) și "Zilele lui MM" (2019), toate trei publicate la Editura Polirom, în colecția "Ego.Proză". În noiembrie 2019, publică romanul "Când Dumnezeu nu mai iubește" la Editura Univers, iar în primăvara anului 2020, la aceeași editură, publică romanul "Singur". Sebastian Lăzăroiu a declarat, in mai multe apariții publice, că nu-și dorește să se mai întoarcă în politică și preferă să se dedice literaturii de ficțiune.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Sebastian-Laurențiu Lăzăroiu s-a născut la data de 20 martie 1970, în orașul Comănești (județul Bacău). Pentru 3 ani a urmat cursurile Facultății de Matematică și apoi pe cele ale Facultății de Sociologie la Universitatea din București. A absolvit în anul 1996 cursurile Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, urmând apoi și un masterat în politologie la aceeași facultate (1997).

Încă din facultate a lucrat ca director de cercetare la GISO (1995-1996), activând apoi ca expert parlamentar la Senatul României (1997), cercetător la CURS (1997-1999), director de cercetare la CSOP/TNS (1999-2000) și director general la Centrul de Sociologie Urbană și Regională - CURS SA (2002-2007).

A participat pe post de expert, consultant sau director de proiect la numeroase programe de cercetare a traficului de ființe umane, a migrației internaționale, în realizarea de sondaje de opinie din campaniile electorale și măsurarea audienței TV, precum și coordonator de proiecte de dezvoltare comunitară.

În paralel cu activitatea de cercetare, a activat ca lector universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA (2000-2006), profesor asociat la Programul de master în comunicare politică de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA (din 2003), precum și profesor asociat la Programul de master în marketing și sondaje de opinie de la Facultatea de Sociologie (din 2004). Este membru al Asociației Române de Sociologie și al SORMA, organizație profesională a cercetătorilor din domeniul marketingului și sondajelor de opinie.

Începând din iunie 2012 este iar consilier prezidențial la Departamentul Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale până în februarie 2014. Înainte a fost director al Trustului de presă al Universitații Spiru Haret și în perioada iunie-septembrie 2011 a fost ministrul muncii al guvernului Boc (2), iar anterior - din anul 2007 a îndeplinit funcția de consilier prezidențial la Departamentul Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale (s-a retras de la Presedintie incepand cu 1 mai 2011).

După o pauză de apariții publice, din 2017 până în 2020, Sebastian Lăzăroiu se consacră literaturii de ficțiune. În cei cinci ani publică cinci romane: primele trei la Editura Polirom și următoarele două la Editura Univers.


Sebastian Lăzăroiu este necăsătorit și are un copil.

Activitate publicistică[modificare | modificare sursă]

Sebastian Lăzăroiu a publicat, ca autor sau coautor, mai multe cărți în domeniul sociologiei, dar, in ultima perioadă, s-a remarcat și ca autor de ficțiune.

Iată căteva titluri din domeniul sociologiei dintre care menționăm următoarele:

  • Caiet metodologic. Sondajele de opinie (Ed. Paidea PH-Bucharest, 1997) - coautor;
  • Post-communist transformations in Romania and their effects on migration behavior and ideology în Wilfried Heller (ed.) - "Romania: Migration, Social-Economic Transformation and Perspectives of Regional Behavior" (München: Südosteuropa-Gesellschaft, 1998);
  • Fețele schimbării. Românii și provocările tranziției (Ed. Nemira, București, 1999) - coautor;
  • Dezvoltare comunitară și sărăcie” Studii de caz și harta dezvoltării comunitare” (UNDP, 1999) - coautor;
  • National Strategy of Human Resources Development (European Training Foundation, National Observatory Romania, Bucharest, 1999) - coautor;
  • Comișani-o comunitate cu două fațete în Elena Zamfir, Marian Preda (ed.) - "Diagnoza problemelor sociale comunitare" (Ed. Expert, București, 2000) - coautor;
  • Le trafique humain a travers et a partir de la Roumanie vers les Balkan în Dana Diminescu (ed.) - "Visibles et peu nombreux, les circulations migratoires roumaines apres 1989" (Editions de la Maison des Sciences de l'Homme a Paris, 2003);
  • A Guide to Understanding Public Opinion Research (International Republican Institute, 2003);
  • More 'Out' than 'In' at the Crossroads between Europe and the Balkans. Migration trends in Selected EU Applicant Countries (vol. IV. IOM Vienna, 2004);
  • Who's the Next Victim? Vulnerability of Young Romanian Women to Trafficking in Human Beings (IOM Bucharest, 2004) - coautor;
  • EU-Enlargement, Migration and Trafficking in Women: The Case of South Eastern Europe (Hamburg Institute of International Economics, 2004) - coautor;
  • Europa Allargamento a Est e immigrazione (Caritas Italiana, Roma, 2004) - coautor;
  • Have we really lost in Romania? în "Why we lost?" (International Republican Institute, Bratislava, 2005 - 2007);
  • Orange turns blue - blue turns orange. How evening voters changed Romania în "Issues in modern campaigns" (International Republican Institute, Bratislava, 2006).

De asemenea, este autorul mai multor articole publicate în cotidiane din România, precum și în reviste de specialitate din țară și din străinătate.

In 2017, Lăzăroiu debutează cu o carte de ficțiune la Editura Polirom, "Balena Albastră". Pe scurt, în "Balena Albastră" răsturnările de situație abundă, iar adevărul are numeroase fețe, totul pe fondul unui joc de-a șoarecele și pisica în care nu se știe cine urmărește pe cine. Aleksei Sokolov, agent rus, este trimis sub acoperire în înghețatul Oimiakon, la capătul Rusiei, pentru a-i lua urma lui Znaiușki, ideologul din spatele celebrului joc fatal Balena Albastră. Departe de familie, într-un loc izolat, în care temperatura nu depășește minus cincizeci de grade, Aleksei trebuie să se integreze în peisaj, să se amestece cu localnicii și să încerce să identifice persoane de interes care să-l conducă la cel mai căutat răufăcător al momentului. Drumul spre țintă este însă lung, cu așteptări apăsătoare, cu obstacole neprevăzute, cu alianțe neașteptate și dușmani ascunși, dar totodată un bun prilej de autodescoperire și reflecție.

Despre "Balena Albastră", Adrian Papahagi scrie în septembrie 2017: "Ce teribil, impecabil "roman noir" a scris Sebastian Lazaroiu! Roman (doar aparent) polițist, cu accente mistice și episoade orgiastice, cu trăiri rusești, extreme și descrieri poetice ale unei naturi ireale, "Balena albastră" te absoarbe și te scuipă transformat, răvășit, debusolat de acest amestec neverosimil de scârnă și sublim."

În 2018, îi apare a doua carte de ficțiune, tot la editura Polirom, cu titlul "Omatidii. Șarada unui hacker". Pe scurt, Trintius, un hacker anarhist, indragostit nebuneste de o victima a lui, Ema, este recrutat in inchisoare de serviciile secrete. Dupa mai multe sedinte de psihoterapie, Trintius isi scrie memoriile camuflate intr-o sarada de intimplari extraordinare, divers localizate in timp si spatiu, din Patagonia lui Magellan in Cuba lui Che Guevara, din Barbaria corsarilor in Coreea de Nord contemporana. Dar este Ema ceea ce pretinde? Ajunge personajul principal sa controleze jocul sau traieste doar o iluzie? Raspunsurile se gasesc in memoriile lui Trintius - o colectie de intimplari cu personaje aflate in situatii teribile de viata la extrema realitatii. Aparent autonome, povestile capata neasteptat coerenta intima a traumelor unui hacker haituit de propriile fantasme. Ca sa-l intelegi, trebuie sa inveti sa privesti prin ochiul unei libelule, un "ochi format din mii de alti ochi, numiti omatidii, ca niste lentile, fiecare aplecata asupra unui detaliu. Si din toate adincimile perspectivei, ochiul cel mare reconstituie intreaga imagine".


Despre Omatidii, Stelian Țurlea remarcă într-o cronică pentru Mediafax din mai 2018: "O carte surprinzătoare, extraordinar de bine scrisă, cu avalanșă de idei și un stil superb. Doar că trebuie să ai răbdare pentru a înțelege ce vrea să spună." Într-adevăr, cartea este o construcție circulară, compusă din mai multe secvențe, aparent disparate, dar care căpătă sens la final.

În anul 2019, publică romanul "Zilele lui MM", la Editura Polirom. Pe scurt, Jane, sotia lui Marlon Mont, un fost corector de scenarii de film, a fost diagnosticata cu Alzheimer la doar 45 de ani. Din acest moment, Marlon renunta la slujba si se dedica aproape in totalitate ingrijirii ei, nestiind ce imensa provocare il asteapta. Primeste sprijin financiar de la sora acesteia, Miriam, o femeie bogata si mereu suspicioasa, iar Rachel, asistenta, il ajuta in chestiunile mai delicate, dar si la supravegherea bolnavei. Ca sa-si mai rascumpere din pacate (si sint destule, unele mai grave decit altele), Marlon se deghizeaza si cerseste (la inceput o data, apoi de doua ori pe saptamina), iar banii pe care-i stringe ii trimite unei asociatii pentru copii orfani. In acelasi timp, vrind sa-si faca viata un pic mai suportabila, are si o amanta, o femeie mult mai tinara decit el, casatorita la rindul ei, cu care se vede in fiecare miercuri. Urmarind toate fetele vietii protagonistului, Zilele lui MM reprezinta o cronica detaliata a deteriorarii lui Jane si a modului in care cei doi soti incearca sa faca fata situatiei, fiecare in felul lui.

Criticul Tudorel Urian remarcă virtuțile prozatorului într-o cronică din Viața Românească (4/2019): "Marea calitate a lui Sebastian Lăzăroiu este, în spirit american, știința de a ține narațiunea pe linia de plutire de a nu o scufunda sub greutatea tragismului situației sau, eventual de a nu cădea într-un umor ieftin, de prost gust. Furat de alertețea frazei, cititorul nu are timp să mediteze asupra dramei și specificității personajelor decât după încheierea lecturii. Rememorate post factum personajele dobândesc în mintea sa un contur mult mai memorabil decât păreau ele să se închege în timpul derulării acțiunii. Și, poate paradoxal pentru un roman în care toate privirile sunt atrase spre formele de manifestare ale bolii lui Jane (unele de-a dreptul șocante pentru simțul comun), marele personaj al cărții este Marlon Mont. Felul în care face față situațiilor ieșite din comun, metodele pe care le utilizează pentru a-și (auto)regla psihicul, complexitatea trăirilor, pe alocuri, stranietatea behaviorismului său, fac din el un personaj cu adevărat memorabil."

În anul 2019, publică la Editura Univers romanul "Când Dumnezeu nu mai iubește", o carte despre care autorul spune, într-un interviu acordat Suplimentului de Cultură, că a fost scrisă pentru generația Z, mai exact, "cu sec­vențe scurte, cinematografice, cu suspans, cu provocări de perspicacitate; precum niște ferestre care se deschid simultan, ca într-un joc video, și care trebuie gestionate simultan". Romanul prezintă două lumi, una distopică, alta din realitatea cotidiană, în care un criminal în serie ia prizonier un copil genial de numai 10 ani. Cele două lumi ajung să se întrepătrundă, iar, la sfârșit, suprizele se țin lanț, întrucât nimic nu mai e ce părea să fie.

În primăvara lui 2020, în plină pandemie, pe când oamenii intră în auto-izolare, Lăzăroiu publică la Editura Univers romanul "Singur". Este o carte despre însingurare, nu despre singurătate, cu un personaj care înduioșează prin experiențele lui, dar și prin modul în care se reîntâlnește cu ele pe tărâmul solitudinii. 《"Singur" e o carte care îți accelerează fără menajamente respirația - te ține legat de ea, până la capăt. Autorul confirmă deja, în această a 5-a apariție literară, că poate crea lumi extraordinare, deloc aliniate obișnuitului nostru literar, citibile în mai multe registre, de la cel polițist, la intimist, fantastic, erotic și sentimental, până la cel generic uman, filozofic și psihologic.》scrie Oana Moraru într-o cronică din iunie 2020.

Puncte de vedere[modificare | modificare sursă]

Înainte de a fi numit ministru al muncii în iunie 2011, Sebastian Lăzăroiu a prezentat un studiu intitulat „Demografia iubirii”, în care atrăgea atenția asupra riscului unei „revoluții sexuale” care s-ar putea produce peste opt ani, din cauza deficitului de femei, aflate la vârsta căsătoriei[1]. Una dintre soluțiile indicate viza legalizarea prostituției, variantă care a fost avansată și de comisia prezidențială pentru politici sociale[1].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ce spune Lăzăroiu despre revoluția sexuală și prostituție, 2 august 2011, Roxana Preda , adevarul.ro, accesat la 6 august 2011