Scriptorie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jean Miélot lucrând într-o scriptorie.

O scriptorie (sau scriptoriu) era un atelier de copiști, de obicei dintr-o mănăstire, din Evul Mediu. Dar săpături arheologice, cronici scrise și clădiri care au supraviețuit arată că contrar crezului popular, astfel de ateliere erau foarte rare, scribii lucrând de obicei în celulele proprii. Astfel, „scriptorie”, în sensul mai larg al cuvântului înseamnă totalitatea operei scrisă la o anumită mănăstire decât într-un spațiu fizic din cadrul mănăstirii.

Când bibliotecile monastice au început să apară în Europa la începutul secolului al VI-lea (prima scriere monastică este din anul 517 d.H.), au definit cultura literară, prezervând, selectiv, istoria literară a Occidentului.

În interiorul scriptoriilor era de obicei o diviziune a muncii: unii călugări pregăteau pergamentul dând suprafața cu cretă, alții liniau pergamentul și scriau textul, iar alții iluminau textul. Câteodată un călugăr făcea toate aceste lucruri singur.[1]

Începând cu secolul al XIII-lea, producția scriptoriilor monastice a început să scadă ca volum, deoarece au început să apară și unele scriptorii laice. Apoi au urmat librăriile urbane (ca. 1250), iar când tipăritul a fost inventat în ultimul sfert de veac al secolului al XV-lea, aceste librării înlocuiseră practic scriptoriile ca surse de cărți.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Barbara A. Shailor, The Medieval Book, (Toronto: U Toronto Press, 1991), p.68.
  2. ^ Christopher De Hamel, Scribes and Illuminators, (Toronto: University of Toronto Press, 1992), 5.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alexander, J. J. G. Medieval Illuminators and Their Methods of Work. New Haven: Yale University Press, 1992.
  • Bischoff, Bernard, "Manuscripts in the Age of Charlemagne," in Manuscripts and Libraries in the Age of Charlemagne, trans. Gorman, pp. 20-55. Surveys regional scriptoria in the early Middle Ages.
  • Diringer, David. The Book Before Printing: Ancient, Medieval and Oriental. New York: Dover, 1982.
  • Lawrence, C.H. Medieval Monasticism: Forms of Religious Life in Western Europe in the Middle Ages, Ed. 2. London: Longman, 1989.
  • Maitland, Samuel Roffey. The Dark Ages. London : J.G.F. & J.Rivington, 1844. http://www.archive.org/details/a591588100maituoft.
  • McKitterick, Rosamond. "The Scriptoria of Merovingian Gaul: a survey of the evidence." In Books, Scribes and Learning in the Frankish Kingdoms, 6th-9th Centuries, VII 1-35. Great Yarmouth: Gilliard, 1994. Originally published in H.B. Clarke and Mary Brennan, trans., Columbanus and Merovingian Monasticism, (Oxford: BAR International Serries 113, 1981).
  • McKitterick, Rosamond. "Nun's scriptoria in England and Francia in the eighth century". In Books, Scribes and Learning in the Frankish Kingdoms, 6th-9th Centuries, VII 1-35. Great Yarmouth: Gilliard, 1994. Originally published in Francia 19/1, (Sigmaringen: Jan Thornbecke Verlag, 1989).
  • Nees, Lawrence. Early Medieval Art. Oxford: Oxford U Press, 2002.
  • Shailor, Barbara A. The Medieval Book. Toronto: U Toronto Press, 1991.
  • Sullivan, Richard. "What Was Carolingian Monasticism? The Plan of St Gall and the History of Monasticism." In After Romes's Fall: Narrators and Sources of Early Medieval History, edited by Alexander Callander Murray, 251-287. Toronto: U of Toronto Press, 1998.
  • Vogue, Adalbert de. The Rule of Saint Benedict: A Doctrinal and Spiritual Commentary. Kalamazoo: Cistercian, 1983.

Legături externe[modificare | modificare sursă]