Scrapie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Oaie bolnavă de scrapie, cu scădere în greutate şi tulburare de postură cu imposibilitatea menţinerii poziţiei ridicate a capului
Oaie bolnavă de scrapie, cu scădere în greutate şi tulburare de postură cu imposibilitatea menţinerii poziţiei ridicate a capului
Leziuni de grataj, ca urmare a scărpinării prin frecare de obiecte, la aceeaşi oaie
Leziuni de grataj, ca urmare a scărpinării prin frecare de obiecte, la aceeaşi oaie

Scrapia este o boală neurovegetativă naturală, transmisibilă şi fatală a ovinelor şi caprinelor, produsă de un agent transmisibil nonconvenţional din grupul prionilor. Boala face parte din grupul encefalopatiilor spongiforme transmisibile, alături de encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), boala Creutzfeldt-Jakob (la om) şi altele.

Denumirea de scrapie provine din limba engleză, de la verbul to scrape (a hârşâi, a freca, a juli), scărpinatul prin frecare de pietre, garduri sau copaci şi leziunile produse de acesta fiind una din manifestările caracteristice bolii.

Cuprins

[modifică] Istoric

Scrapia este o boală cunoscută din secolul 18. A fost depistată pentru prima oară în Marea Britanie, în 1732, într-o crescătorie engleză de oi şi capre. În 1936, doi veterinari francezi, Cuille şi Chelle, au stabilit că această boală era cauzată de un agent non-convenţional prezent în creierul şi măduva spinării animalelor bolnave, pe care nu l-au putut însă identifica. Ei au demonstrat că boala era inoculabilă şi transmisibilă la alte oi, în anumite condiţii. De atunci boala s-a răspândit şi pe alte continente. În cele peste două secole de existenţă nu a fost semnalat nici un caz de transmitere a bolii la om. Dar identificarea agentului infecţios (prionul) este de dată recentă (1997). Deşi, până în prezent, posibilitatea transmiterii bolii la om sau la alte animale nu a fost demonstrată, ea nu poate fi exclusă cu certitudine.

[modifică] Etiologie

Este produsă de un agent nonconvenţional transmisibil din categoria prionilor.

Infecţia se transmite de la oaie la miel în timpul perioadei de gestaţie şi în perioada de la fătare până la înţărcare.

[modifică] Tablou clinic

Boala debutează după o perioadă de incubaţie lungă, de peste un an. La oi, cel mai frecvent, boala debutează în jurul vârstei de 3½ ani. Debutul este insidios, frecvent asimptomatic. Simptomatologia din perioada de stare a bolii include sindrom neurologic, leziuni tegumentare, scădere în greutate şi, în final, decesul animalului. De cele mai multe ori se manifestă o combinaţie a unora din semnele clinice enumerate în continuare, care nu sunt însă tipice pentru scrapie.

[modifică] Sindromul nervos

  • Prurit (senzaţie de mâncărime)
  • Modificări de comportament: iritabilitate, nervozitate sau frică, lentoare, agresivitate, depresie sau privire în gol
  • Tulburări de mers şi de postură: incoordonare şi slăbiciune musculară, care determină poziţii vicioase (poziţie curbată, cu capul aplecat)

[modifică] Leziuni tegumentare

Sunt consecinţa pruritului (senzaţiei de mâncărime). Mâncărimile puternice determină animalul bolnav să se scarpine, producându-şi astfel leziuni caracteristice de grataj şi pierderi excesive de blană. Sunt mai multe modalităţi în care animalul îşi produce leziuni prin scărpinat: prin frecare puternică a părţilor laterale şi posterioare ale corpului de obiecte fixe, ca pietrele, gardurile sau copacii; prin scărpinare repetată a umerilor sau urechilor cu picioarele din spate; prin scărpinare cu dinţii a picioarelor, labelor sau altor părţi accesibile ale corpului. La capre se întâlneşte mai puţin scărpinatul de obiecte fixe şi mai frecvent scărpinatul viguros cu coarnele sau copitele.

[modifică] Semne tardive

  • Scădere ponderală
  • Moartea animalului

[modifică] Diagnostic

[modifică] Diagnosticul de suspiciune

Se stabileşte pe baza datelor clinice şi epidemiologice.

[modifică] Diagnostic de laborator

  • Teste de screening: Prionix şi Elisa.
  • Teste de confirmare: test Western blotting, histologic, imunohistopatologic
Vacuole microscopice caracteristice pe o secţiune dintr-un ţesut afectat de prioni, cu aspect spongiform
Vacuole microscopice caracteristice pe o secţiune dintr-un ţesut afectat de prioni, cu aspect spongiform

[modifică] Anatomie patologică

[modifică] Aspect macroscopic

Macroscopic, tabloul anatomopatologic este nespecific.

[modifică] Aspect microscopic

Histopatologic se constată degenerescenţă vacuolară a neuronilor, cu vacuolizări ale pericarionilor şi prelungirilor nervoase, care dau un aspect spongios al creierului. Vacuolele se găsesc în special la nivelul corpilor neuronali, în substanţa cenuşie.

[modifică] Evoluţie şi prognostic

Nu există profilaxie specifică. Nu există nici un tratament curativ cunoscut. Boala evoluează invariabil către decesul animalului.

[modifică] Reglementări legale

Apariţia acestei boli şi gradul ei crescut de periculozitate pentru efectivele de animale aflate în exploatare a determinat ţările Uniunii Europene să instituie reglementări legislative pentru controlul bolii şi oprirea răspândirii acesteia. În România, conform ordinului M.A.A.P. nr. 144/2002, scrapia este o boală cu declarare lunară obligatorie la Direcţia de Sănătate a Animalelor din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare.

[modifică] Legături externe

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scrapie
Unelte personale