Dieter Schlesak

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Schlesak)
Dieter Schlesak
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Sighișoara, Mureș, România Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Camaiore, Toscana, Italia Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiegermanist[*]
romancier[*]
poet
redactor[*]
traducător
scriitor
profesor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba italiană
limba germană[4][5] Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist Român  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din București
Limbilimba germană  Modificați la Wikidata
PatronajNeue Literatur  Modificați la Wikidata
Note
PremiiNikolaus-Lenau-Preis[*][[Nikolaus-Lenau-Preis |​]]
doctor honoris causa
Schubart-Literaturpreis[*][[Schubart-Literaturpreis (literary award)|​]]  Modificați la Wikidata

Dieter Schlesak (n. , Sighișoara, Mureș, România – d. , Camaiore, Toscana, Italia) a fost un scriitor de limba germană, născut în România și stabilit în Germania.

Biografie[modificare | modificare sursă]

După ce a fost doi ani învățător la țară, a studiat la București germanistica între 1954 și 1959. După absolvire, a lucrat până în 1969 ca redactor la publicația de limba germană Neue Literatur. În 1969 a făcut o excursie în străinătate, din care nu s-a mai întors în România. Și-a câștigat existența ca scriitor liber profesionist și ca publicist, în Stuttgart (Germania) și Camaiore (Italia). Împreună cu William Totok a activat în redacția revistei bianuale pentru istorie, literatură și politică sud-est-europeană, Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik[6], editată, pînă-n 2016, de istoricul Johann Böhm.

Activitate literară[modificare | modificare sursă]

Dieter Schlesak a plecat în Germania abia după 1969 după ce, aflat încă pe meleagurile natale, a publicat un volum de poezii („Grenzstreifen”, 1968, „Fîșie de graniță”) și s-a încumetat să-l traducă pe Nichita celor „11 elegii”.
Ajuns în RFG, Dieter Schlesak se va remarca în scurtă vreme ca poet, eseist și prozator, opera sa fiind încununată cu nenumărate premii și distincții literare. România a continuat să-l preocupe în cel mai înalt grad, Schlesak urmărind îndeaproape meandrele scriiturii românești, dovedindu-se fascinat de destinul românilor. În anul 1998, lui Dieter Schlesak îi apare, la Târgul de carte de la Leipzig, o antologie a poeziei românești de după 1960.

Opera[modificare | modificare sursă]

În anul 1986 îi apare romanul autobiografic „Vaterlandstage”, apărut și în traducere românească la Ed. Fundației Culturale: „Zile acasă”. În postfața cărții se află și vocea lui Norman Manea, care a scris ample reflecții despre „Vaterlandstage”. Un loc aparte în scrierile lui Dieter Schlesak îl ocupă jurnalul intim. În anul 1994 a apărut, sub titlul „Stehendes Ich in laufender Zeit” („Stând locului în curgerea timpului”), un jurnal obsesiv centrat pe evenimentele petrecute în România zilelor din decembrie ´89. Ion Muslea, Vatra 2/1997. Un fragment a apărut în același număr a Vetrei. La editura All Educational S.A,. București, a apărut prima parte a unei trilogii despre anii 1989-1994 în versiunea românească a lui Victor Scoradeț: „Revolta morților” (“o imagine surprinzător de exactă și de coerentă a uluitoarelor evenimente care au schimbat esența lucrurilor în fostul lagăr socialist” - I. Mușlea).
În decembrie 2000, a apărut volumul antologic „Poeme” în traducerea lui Andrei Zanca la editura Univers."
Tunneleffekt." Mit einem Nachwort "Fragmente zu einer posthumen Poetik", („Efectul tunel. Cu o postfață: Fragmente pentru o poetică postumă”), Druckhaus Galrev, Berlin 2000; "Lippe Lust.
Poesia erotica" („Buză plăcere. Poesia erotica”); Weiße Gegend, Gedichte, („Meleag alb, poezii”) ambele: Buch&medi@ GmbH, Lyrik-Edition 2000, Hrsg. Heinz Ludwig Arnold, München 2000.
Der Verweser. Ein Geisterroman („Der Verweser. Un roman despre spirite”), Gutenberg. neue medien, 2001

Afilieri și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Dieter Schlesak a fost membru al PEN-Clubului german.
  • În 1980 i s-a decernat premiul de încurajare Andreas Gryphius (Andreas-Gryphius-Förderpreis),[7]
  • În 1989 i s-a decernat premiul de literatură Schubart al orașului Aalen (Schubart-Literaturpreis) [7]
  • În 1993 i s-a decernat premiul Nikolaus Lenau al gildei artiștilor din Esslingen (Nikolaus-Lenau-Preis der Künstlergilde Esslingen)[7]
  • În 2001 i s-a decernat prestigiosul Premiu Schiller al Fundației Schiller (Schillerpreis der Deutschen Schillerstiftung).[8]
  • În 2005 Universitatea din București i-a decernat titlul de Doctor honoris causa.[9]
  • În 2007 i s-a decernat Premiul Maria-Ensle (Maria-Ensle-Preis) al Fundației pentru artă Baden-Württemberg (Kunststiftung Baden-Württemberg), în valoare de 10.000 Euro.[10]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Opera proprie

  • Grenzstreifen („Fîșie de graniță”), Gedichte, versuri, București, 1968.
  • Visa. Ost West Lektionen („Viză. Lecții Est-Vest”), S. Fischer, Frankfurt am Main 1970.
  • Geschäfte mit Odysseus („Afaceri cu Odiseu”), proză, Hallwag, Berna, 1972.
  • Sozialisation der Ausgeschossenen („Socializarea exclușilor”), eseuri, Rowohlt Verlag 1975.
  • Briefe über die Grenze („Scrisori despre/peste graniță”), versuri Schlender, Göttingen 1978.
  • Weiße Gegend, Fühlt die Gewalt in diesem Traum, Gedichte, („Zonă albă”), Rowohlt, Reinbek, 1981.
  • Vaterlandstage Und die Kunst des Verschwindens, Roman, Benziger Verlag, Zürich, 1986.
  • Zile acasă și arta dispariției, roman, traducere și postfață de Victor Scoradeț, Ed. Fundației Culturale Romîne, București, 1995.
  • Aufbäumen. Gedichte und ein Essay („Revoltă. Poezii și un eseu”), Rowohlt, 1990.
  • Wenn die Dinge aus dem Namen fallen, Rowohlt, Reinbek, 1991.
  • Brandiere bucate, traducere de Mario Pezzella, Bergamo/Milano 1997 (Italia).
  • Revolta morților, traducere din limba germană de Victor Scoradeț, Editura All Educational S. A. 1998
  • Das Neue Licht Michelangelos, Kunstdruckdokumentation der renovierten Sixtinischen Kapelle, 3 Bände, Faksimile Verlag Luzern, 1989-1991 (Noua lumină a lui Michelangelo. Trei volume dedicate restaurării Capelei Sixtine)
  • Stehendes Ich in laufender Zeit, Reclam Leipzig, 1994.
  • So nah, so fremd, Heimatlegenden, Dinklage, 1995.
  • Landsehn, Gedichte, Druckhaus Galrev, Berlin, 1997.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Nichita Stănescu: 11 Elegien, București 1968
Ediție revăzută:
Gefährliche Serpentinen. Rumänische Lyrik der Gegenwart, mit einem Nachwort (Serpentine periculoase. Lirică romînească actuală, cu o postfață), Edition Drukhaus, Berlin 1998.
Addenda corrige (zu Gefährliche Serpentinen die fehlenden Lyriker)

  • (Serpentine periculoase, poeți care lipsesc din antologie)[11]
  • Traduceri din poezia italiană [11]

Prezent în antologii[modificare | modificare sursă]

A fost inclus în antologia bilingvă Scriitori germani din România de după 1945, apărută în 2012 la Editura Curtea Veche[12].

Referințe în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Victor Scoradeț: Postfață, cu o scrisoare de la Norman Manea către DS, din 10. IV. 1987, Berlin, în Dieter Schlesak, Zile acasă și arta dispariției, roman, traducere și postfață de Victor Scoradeț, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1995.
  • Nora Iuga: Se poartă antologiile, în «Luceafărul», nr. 9, 1998.
  • Andrei Corbea: Nimic despre «imaginea» României, în «Vatra», nr. 9/1998.
  • Ion Muslea: Periculoasele «meandre» ale poeziei, în «Vatra», nr. 9/1998.
  • Victor Cublesan, într-un tîrziu, acasă, în «Steaua», nr. 10/1998.
  • Vasile Voia, O antologie a liricii romînești actuale, în «Steaua», nr. 10/1998.
  • Ion Neagoș, Despre exil și despre întoarcerea acasă, în «Familia», 1/1999.
  • Marian Papahagi, Dieter Schlesak: un portret, în «Vatra», nr. 6/1999.
  • Nicolae Coande, «Și moartea nu va avea împărăție...», în «Vatra», nr. 9/1999.
  • Dieter Schlesak, Cu Dieter Schlesak: Sunt de fapt un «german de soiul al treilea!»!, interviu de Andrei Zanca, în Vatra, nr. 5 /1998.
  • Dieter Schlesak, «Acest limbaj liric era și este un amestec exploziv între complexele lingvistice ale minorității germane și sensul tăios al cuvîntului în dictatură», interviu realizat de Marin Mincu, în «Paradigma», nr. 1/2000.
  • George Vulturescu, Poemele lui Dieter Schlesak, Poesis nr. 6, Anul XII (135-136), Iunie 2001

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Dieter Schlesak”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Dieter Schlesak, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  3. ^ a b c d Dieter Schlesak, Kritisches Lexikon zur deutschsprachigen Gegenwartsliteratur 
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik
  7. ^ a b c Autoren im Dialog: Dieter Schlesak (1975)
  8. ^ Deutsche Schillerstiftung[nefuncțională]
  9. ^ „Alocuțiune cu prilejul decernării titlului de Doctor honoris causa al Universității din București (7 noiembrie 2005)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Nachrichten aus Kultur und Literatur Oktober 2007”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b „transsylvania”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  12. ^ Olivia Spiridon: Scriitori germani din România de după 1945. O antologie de proză, (ediție bilingvă germană-română tradusă de Henrike Brădicean-Persem, I. Cassian-Mătăsaru, Yvette Davidescu, Cosmin Dragoste, Doina Florea-Ciornei, George Guțu, Maria Irod, Nora Iuga, Hertha Perez, Catrinel Pleșu, Ion Roman, Agneta Runcan, Victor Scoradeț, Olivia Spiridon, Alexandru Al. Șahighian. Cuvânt înainte: Romulus Rusan), 506 pagini, Editura Curtea Veche, 2012, ISBN 978-606-588-325-3

Legături externe[modificare | modificare sursă]