Sistemul internaţional de unităţi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la S.I.)
Salt la: Navigare, căutare
Coperta broşurii Sistemul internaţional de unităţi.
Coperta broşurii Sistemul internaţional de unităţi.

Sistemul internaţional de unităţi (pe scurt Sistemul Internaţional) este un sistem de unităţi de măsură şi este forma modernă a sistemului metric (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI, indiferent de cum se numeşte sistemul într-o anumită limbă[1].

Sistemul internaţional conţine şapte unităţi fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul şi candela. Aceste unităţi sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele şapte unităţi fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de unităţi derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unităţile SI derivate sunt coerente, adică la derivarea lor nu trebuie folosit niciun factor de scară. Unităţile SI pot fi folosite şi împreună cu unităţi ale altor sisteme, însă se pierde principalul avantaj, coerenţa.

Sistemul internaţional este sistemul de unităţi de măsură legal în România[2]. În cazuri justificate este admisă folosirea în paralel şi a altor unităţi de măsură[3][4], adoptate prin lege[5] .

Cuprins

[modifică] Istoric

Coperta lucrării An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language
Coperta lucrării An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language
  • În 1668 savantul englez John Wilkins, membru al Societăţii Regale în lucrarea sa An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language defineşte o lungime, un volum şi o masă „universală”. Lungimea era definită drept 38 de ţoli de Prusia (cca. 993,7 mm), corespunzând lungimii unui pendul cu semiperioada micilor oscilaţii de o secundă. Volumul era definit prin latura unui cub de lungime dată, iar masa era cea a apei de ploaie care umplea acest volum[6].
  • În 1675 savantul italian Tito Livio Burattini redenumeşte măsura universală a lui John Wilkins metru, iar ca definiţie renunţă la ţolul de Prusia, păstrând definiţia pe baza pendulului. Lungimea astfel definită este de 993,9 mm[7]. Această valoare depinde însă de acceleraţia gravitaţională, care prezintă mici diferenţe într-un loc sau altul.
  • În 1790 Adunarea Constituantă Franceză, la propunerea lui Talleyrand se pronunţă pentru crearea unui sistem de unităţi de măsură stabil, uniform şi simplu, iar ca unitate de bază estea ales metrul lui Burattini.
  • În 1793, la obiecţia că lungimea pendulului cu semiperioada de o secundă nu este aceeaşi peste tot, metrul este definit provizoriu ca fiind exact a 10000-a parte dintr-un sfert de meridian terestru. Cu această unitate se definesc unităţile de volum şi masă, punându-se bazele sistemului metric zecimal. În acelaşi an Adunarea Naţională a Franţei hotărăşte crearea unor etaloane pentru metru şi grave, denumirea originală pentru kilogram[8].
  • În 18 Germinal an III (7 aprilie 1795) Adunarea Naţională a Franţei adoptă definitiv această definiţie prin decret[9]. Termenii „gravet” (corect „milligrave”) şi „grave” sunt înlocuiţi cu termenii gram, respectiv kilogram.
Prototipul nr. 27 al metrului, aflat la NIST (SUA).
Prototipul nr. 27 al metrului, aflat la NIST (SUA).
Prototipul kilogramului (imagine virtuală generată pe calculator).
Prototipul kilogramului (imagine virtuală generată pe calculator).
  • În 4 Messidor an VII (22 iunie 1799) etaloanele din platină ale metrului şi kilogramului sunt depuse la Arhivele naţionale ale Franţei, fapt considerat ca act fondator al sistemului metric[10].
  • În 10 decembrie 1799 (o lună după lovitura de stat a lui Napoleon), sistemul metric este adoptat în Franţa.
  • În 1812 sistemul metric este retras, fiind abolit complet în timpul Restauraţiei. În 1816 Ţările de Jos introduc sistemul metric, care în Franţa va fi reintrodus abia după Revoluţia din 1830[11].
  • În 1832 Gauss aplică sistemul metric în fizică. El determină câmpul magnetic terestru utilizând ca unităţi de măsură milimetrul, gramul şi secunda, sistem de unităţi cunoscut ca Sistemul lui Gauss[10].
  • În jurul anilor 1860 Maxwell et Thomson se ocupă în cadrul Asociaţiei Britanice pentru Progresul Ştiinţei (BA), fondată în 1831 de punerea la punct a unui sistem de unităţi de bază şi derivate. Asta duce la apariţia în 1874 a Sistemului CGS, ale cărui unităţi de măsură sunt centimetrul, gramul şi secunda[10].
  • În 20 mai 1875, cu ocazia ultimei Conferinţe Diplomatice a Metrului, semnată la Paris de 17 state, ia naştere Convenţia Metrului, care înfiinţează Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (Bureau International des Poids et Mesures - BIPM), Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM) şi Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi (CGPM)[12].
  • În anii 1880 BA şi Congresul Internaţional de Electricitate, precursor al Comisiei Electrotehnice Internaţionale (IEC)[13], convin asupra unui sistem practic de unităţi, care conţine şi unităţile ohm, volt şi amper[10].
  • În 1883 România aderă la Convenţia Metrului[14].
  • În 1889 prima CGPM adoptă prototipuri noi pentru metru şi kilogram[15]. Numele sistemului de unităţi este Sistemul MKS după unităţile sale de bază: metru, kilogram şi secundă.
  • În 1901 fizicianul Giorgi arată că este posibilă combinarea unităţilor electrice cu cele ale sistemului MKS adăugând o singură unitate electrică. Discuţiile propunerii de către Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi Aplicată (IUPAP) şi IEC conduc la adoptarea în 1946 de către CIPM a Sistemului MKSA, având la bază metrul, kilogramul, secunda şi amperul[10].
  • În 1948 cea de a 9-a CGPM cere BIPM efectuarea unui studiu privind unităţile de măsură necesare în practică[16].
  • În 1954 CGPM adoptă definitiv unităţile de bază suplimentare amper, kelvin şi candelă[17].
  • În 1960 CGPM adoptă numele actual de „Sistemul internaţional de unităţi” şi abrevierea „SI”[18].
  • În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură, molul[19].

[modifică] Utilizare în lume

Harta statelor lumii după anul adoptării sistemului metric:verde = primele, roşu = recente, negru = neadoptat, gri = nu sunt date disponibile.
Harta statelor lumii după anul adoptării sistemului metric:
verde = primele, roşu = recente, negru = neadoptat, gri = nu sunt date disponibile.

Actual, sistemul internaţional este cel mai utilizat sistem de unităţi de măsură pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea ţărilor lumii, la ora actuală doar Marea Britanie şi încă trei ţări n-au trecut încă oficial la SI: Statele Unite ale Americii, Liberia şi Myanmar. Totuşi, în SUA SI este larg folosit în mediile ştiinţifice[20].

Cu toate astea, majoritea unităţilor de măsură non-metrice sunt definite pe baza unităţilor SI. De exemplu, Institutul Naţional de Standarde şi Tehnologii al SUA (NIST) publică tabele cu definiţii ale unităţilor de măsură americane în funcţie de cele metrice[21].

[modifică] Unităţi SI fundamentale

SI are şapte unităţi fundamentale independente, din care se obţin prin analiză dimensională toate celelalte unităţi, adică unităţile SI derivate. Unităţile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente.

Pentru definirea unităţilor fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar kilogramul este încă definit printr-un obiect material degradabil. În prezent se fac cercetări pentru a înlocui şi această definiţie printr-una bazată pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi că kilogramul şi-ar putea pierde statutul de unitate fundamentală în favoarea altei unităţi. Asta deoarece unităţile fundamentale trebuie să poată permite măsurarea tuturor mărimilor fizice fără definiţii redundante, însă alegerea propriu-zisă a acestor unităţi (actual unităţile de lungime, masă, timp, curent electric, temperatură, intensitate luminoasă şi cantitate de substanţă) este arbitrară.

Mărime Simbol Denumire Simbol unitate Definiţie, Observaţii
lungime l metru m Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă.[22][23]
masă m kilogram kg Kilogramul este masa prototipului internaţional al kilogramului confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu (90 %  - 10 %) şi care se păstreaza la Biroul Internaţional de Măsuri si Greutăţi (BIPM) de la Sèvres - Franţa[24][23].
timp t secundă s Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiaţiei care corespunde tranziţiei între două nivele de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133 la temperatura de 0 K.[25][23]
curent electric I amper A Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menţinut în două conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinită şi cu secţiunea circulară neglijabilă, aşezate în vid, la o distanţă de 1 metru unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forţă de 2×10–7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru.[26][27]
temperatură termodinamică T kelvin K Kelvinul, unitate de temperatură termodinamică, este fracţiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei[28][27].
cantitate de substanţă n mol mol Molul este cantitatea de substanţă a unui sistem care conţine atâtea entităţi elementare câţi atomi există în 0,012 kilograme de carbon C12. De câte ori se întrebuinţează molul, entităţile elementare trebuie specificate, ele putând fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule[29] [30].
Acest număr de unităţi elementare se numeşte numărul lui Avogadro.
intensitate luminoasă Iv candelă cd Candela este intensitatea luminoasă, într-o direcţie dată, a unei surse care emite o radiaţie monocromatică cu frecvenţa de 540×1012 hertzi şi a cărei intensitate energetică, în această direcţie este de 1/683 dintr-un watt pe steradian[31][30].
Formularea „curent electric” din sursa originală[32][27] trebuie înţeleasă ca „o mărime fizică cu ajutorul căreia se pot măsura fenomenele din domeniul curentului electric”. În continuare în surse se precizează că mărimea aleasă, şi a cărei unitate este amperul (A), este intensitatea curentului electric.
Observaţie

Unele unităţi fundamentale sunt definite pe baza altor unităţi fundamentale (de exemplu definiţia secundei utilizează unitatea kelvin). Prin urmare, unităţile fundamentale nu sunt independente stricto sensu, însă ele, aşa cum sunt, permit măsurarea mărimilor fizice.

[modifică] Unităţi SI derivate

[modifică] Unităţi SI derivate din cele fundamentale

Unităţile derivate sunt date de expresii algebrice formate prin înmulţirea şi împărţirea unităţilor fundamentale. Numărul acestor unităţi folosite în ştiinţă este nelimitat, aşa că în tabelul următor se prezintă câteva exemple de astfel de unităţi.

Exemple de unităţi SI derivate exprimate în funcţie de unităţi fundamentale[33][34]
Mărime Simbol Denumire Simbol dimensional
arie A metru pătrat m2
volum V metru cub m3
viteză v metru pe secundă m s-1
acceleraţie a metru pe secundă la pătrat m s-2
număr de undă σ , \bar \nu metru la puterea minus unu m-1
masă volumică (densitate) ρ kilogram pe metru cub kg m-3
masă superficială ρA kilogram pe metru pătrat kg m-2
volum masic v metru cub pe kilogram m3 kg-1
densitatea curentului electric j amper pe metru pătrat A m-2
câmp magnetic H amper pe metru A m-1
concentraţie a cantităţii de substanţă(a) c mol pe metru cub mol m-3
concentraţie masică ρ kilogram pe metru cub kg m-3
luminanţă Lv candelă pe metru pătrat cd m-2
indice de refracţie(b) n unu 1
permeabilitate relativă(b) μr unu 1
Fără sursă în limba română, traducere propusă.
(a) În domeniul biochimiei această mărime este numită concentraţie de substanţă.
(b) Aceste mărimi sunt adimensionale, cu dimensiunea 1. Simbolul „1” pentru unitate (numărul „unu”) nu se scrie la mărimile adimensionale.

[modifică] Unităţi SI derivate cu denumiri speciale

Unele unităţi derivate au căpătat o denumire specială şi un anumit simbol.

Unităţi SI derivate cu denumiri speciale[35] [36]
Mărime Denumire(a) Simbol Expresia în alte unităţi SI Expresia în unităţi SI fundamentale
unghi plan radian(b) rad 1(b) m m-1
unghi solid steradian(b) sr(c) 1(b) m2 m-2
frecvenţă hertz(d) Hz   s-1
Forţă newton N   m kg s-2
presiune tensiune mecanică pascal Pa N m-2 kg m-1 s-2
energie, lucru mecanic, cantitate de căldură joule J N m kg m2 s-2
putere, flux energetic watt W J s-1 kg m2 s-3
sarcină electrică, cantitate de electricitate coulomb C   A s
diferenţă de potenţial electric (tensiune) tensiune electromotoare volt V J C-1 kg m2 A-1 s-3
capacitate electrică farad F C V-1 A2 s4 kg-1 m-2
rezistenţă electrică ohm Ω V A-1 kg m2 A-2 s-3
conductanţă electrică siemens S A V-1 A2 s3 kg-1 m-2
flux de inducţie magnetică weber Wb V s kg m2 A-1 s-2
inducţie magnetică tesla T V s m-2 kg A-1 s-2
inductanţă electrică henry H V s A-1 kg m2 s-2 A-2
temperatură Celsius grad Celsius(e) °C   K
flux luminos lumen lm   cd sr
iluminare lux lx m-2 lm
activitate (a unui radionuclid)(f) becquerel(d) Bq   s-1
doză absorbită, energie masică comunicată masică, kerma gray Gy J kg-1 m2 s-2
echivalent al dozei absorbite (ambiantă, direcţională, individuală) sievert(g) Sv J kg-1 m2 s-2
activitate catalitică katal kat   mol s-1
Fără sursă în limba română, traducere propusă.
(a) Prefixele pot fi folosite pentru oricare nume sau simbol, dar uneori unitatea rezultantă nu e coerentă.
(b) Radianul şi steradianul sunt numele speciale pentru numărul „unu”, care pot fi utilizate pentru a specifica mărimea respectivă. În practică simbolurile rad şi sr se folosesc pe măsura necesităţilor, iar simbolul „unu” nu este scris în cazul mărimilor adimensionale.
(c) În fotometrie, se menţine simbolul steradianului, sr, în expresia unităţilor.
(d) Unitatea hertz se foloseşte doar pentru fenomenele periodice, iar unitatea becquerel doar pentru procesele aleatoare legate de activitatea unui radionuclid.
(e) Gradul Celsius este numele special al kelvinului fplosit pentru exprimarea gradelor Celsius. Celsius şi kelvin sunt egale ca mărime, astfel că valoarea numerică a unei diferenţe de temperatură sau a unui interval de temperaturi este aceeaşi la exprimarea în grade Celsius sau în kelvini.
(f) Activitatea unui radionuclid este uneori numită incorect radioactivitate.
(g) V. Recomandarea 2 (CI-2002) a CIPM (p. 79) privind utilizarea sievert (PV, 2002, 70, 102).

[modifică] Unităţi SI coerente

Unităţile derivate se definesc prin produsul puterilor unităţilor fundamentale. Dacă acest produs nu conţine alt factor numeric decât 1, ele se numesc unităţi derivate coerente. De exemplu, unitatea de viteză metru pe secundă este coerentă, în timp ce unităţile kilometru pe secundă, centimetru pe secundă sau milimetru pe secundă, deşi fac parte din SI, nu sunt unităţi coerente.

Exemple de unităţi SI coerente[37] [38]
Mărime Denumire Simbol Expresia în unităţi SI fundamentale
viscozitate dinamică pascal-secundă Pa s m-1 kg s-1
momentul unei forţe newton-metru N m m2 kg s-2
tensiune superficială newton pe metru N m-1 kg s-2
viteză unghiulară radian pe secundă rad s-1 m m-1 s-1 = s-1
acceleraţie unghiulară radian pe secundă la pătrat rad s-2 m2 kg s-2
Flux termic superficial
iluminare energetică
watt pe metru pătrat W m-2 kg s-3
capacitate termică, entropie joule pe kelvin J K-1 kg m2 s-2 K-1
capacitate termică masică, entropie masică joule pe kilogram-kelvin J kg-1 K-1 m2 s-2 K-1 = m² s-2 K-1
energie masică joule pe kilogram J kg-1 m2 s-2
energie volumică joule pe metru cub J m-3 m-1 kg s-2
câmp electric volt pe metru V m-1 m kg s-3 A-1
sarcină (electrică) volumică coulomb pe metru cub C m-3 m-3 s A
sarcină (electrică) superficială coulomb pe metru pătrat C m-2 m-2 s A
inducţie electrică
deplasare electrică
coulomb pe metru pătrat C m-2 m-2 s A
permitivitate farad pe metru F m-1 m-3 kg-1 s4 A2
permeabilitate henry pe metru H m-1 m kg s-2 A-2
energie molară joule pe mol J mol-1 m2 kg s-2 mol-1
entropie molară
capacitate termică molară
joule pe mol-kelvin J mol-1 K-1 m2 kg s-2 K-1 mol-1
expunere (radiaţii X şi γ) coulomb pe kilogram C kg-1 kg-1 s A
debitul dozei absorbite gray pe secundă Gy s-1 m2 s-3
intensitate energetică watt pe steradian W sr-1 m4 m-2 kg s-3 = m2 kg s-3
luminanţă energetică watt pe metru pătrat-steradian W m-2 sr-1 m2 m-2 kg s-3 = kg s-3
concentraţie activitate catalitică katal pe metru cub kat m-3 m-3 s-1 mol
Fără sursă în limba română, traducere propusă.

[modifică] Reguli de folosire a unităţilor

La scrierea simbolurilor unităţilor se recomandă[39]:

  • Numele unităţilor se scriu cu litere latine, drepte.
  • Simbolurile se scriu cu minuscule, cu excepţia cazului când provin dintr-un nume propriu, când prima literă e majusculă.
  • Simbolurile nu sunt abrevieri, deci nu se pune punct după ele.
  • Înmulţirea şi împărţirea se face conform regulilor clasice ale algebrei. Împărţirea este simbolizată de bara oblică ( / ) sau de exponenţii negativi. Pe un rând se recomandă să fie o singură bară oblică, la nevoie simbolurile se grupează cu paranteze.
  • Nu se admit prescurtări gen „cc” pentru centimetru cub, „mps” pentru metri pe secundă etc.
  • Valoarea numerică precede întotdeauna simbolul, care la rândul său este precedat de un spaţiu. Singura excepţie este pentru unităţile unghiurilor: °, ' şi ", care se scriu imediat după valoarea numerică. Simbolul temperaturii  °C este precedat de un spaţiu.

[modifică] Prefixe SI

[modifică] Lista prefixelor SI

Prefixele care formează multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură din SI au fost adoptate[40][41]:

  • pentru 10-12 - 1012 în 1960;
  • pentru 10-15 şi 10-18 în 1964;
  • pentru 1015 şi 1018 în 1975;
  • pentru 1021, 1024, 10-21 şi 10-24 în 1991.

Lista prefixelor este următoarea:

Unitate de măsură (Prefixe SI)
Nume yotta zetta exa peta tera giga mega kilo hecto deca
Simbol Y Z E P T G M k h da
Factor 1024 1021 1018 1015 1012 109 106 103 102 101
Nume deci centi mili micro nano pico femto atto zepto yokto
Simbol d c m µ n p f a z y
Factor 10−1 10−2 10−3 10−6 10−9 10−12 10−15 10−18 10−21 10−24

[modifică] Reguli de folosire a prefixlor SI

La scrierea prefixelor se recomandă[40] [41]:

  • Simbolurile prefixelor se tipăresc cu litere latine, drepte, fără spaţiu între simbolul prefixului şi simbolul unităţii.
  • Ansamblul format din simbolul unui prefix şi simbolul unei unităţi formează un nou simbol, care poate fi ridicat la o putere şi poate fi combinat cu alte simboluri. Exemple:
2,3 cm3 = 2,3 (10-2 m)3 = 2,3×10-6 m3
1 cm-1 = 1 (cm)-1 = 1 (10-2 m)-1 = 102 m-1 = 100 m-1
1 V/cm = (1 V)/( 10-2 m) = 102 V/m = 100 V/m
5000 μs-1 = 5000 (10-6) s-1 = 5000 (106 s)-1 = 5×109 s-1
  • Nu se admit prefixe compuse. Exemplu: 1 nm, nu 1 mμm.
  • Un prefix nu poate fi folosit singur. Exemplu: 106 /m3, nu M/m3.

[modifică] Kilogramul

Unitatea de masă este singura dintre unităţile SI fundamentale a cărei denumire conţine, din motive istorice, un prefix. Denumirile multiplilor şi submultiplilor zecimali ai unităţii de masă se formează adăugând prefixe la cuvântul gram[40][42].
Exemplu: 10-6 kg = 1 miligram (1 mg), nu 1 microkilogram (1 μkg).

[modifică] Unităţi care nu fac parte din SI

Pentru detalii, vezi articolul  Unităţi care nu fac parte din SIvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Deşi utilizarea SI este recomandată în ştiinţă, tehnologie şi comerţ, este recunoscut faptul că mai sunt încă utilizate o serie de unităţi adânc înrădăcinate în decursul timpului. Dintre acestea fac parte:

  • unităţi de timp: minutul, ora, ziua, anul;
  • unităţi ale geometriei: gradul, minutul şi secunda;
  • unităţi de masă: litrul, tona;
  • unităţi tehnice: bar, mmHg, decibelul;
  • unităţi de navigaţie: piciorul, mila marină, nodul;
  • unităţi ale sistemului CGS;
  • unităţi ale fizicii experimentale: unitatea astronomică, viteza luminii, electronvoltul etc.

Menţinerea acestor unităţi este justificată de obişnuinţă, comoditate şi aparatură (exemplu: ceasuri).

Alte unităţi şi prefixe care nici ele nu fac parte din SI, dar au apărut recent:

  • unităţi de cantitate de informaţie: biţi, baiţi sau octeţi. De asemenea, nici prefixele binare (vezi capitolul cu acelaşi nume de la Prefixe SI) nu fac parte din SI.

[modifică] Standardizarea sistemului internaţional în România

În România, obligativitatea utilizării sistemului internaţional a fost stabilită prin standarde, actualizate periodic. Ultima actualizare datează din anii 1994-1996, când standardele STAS 737/1-16/82-91 au fost înlocuite cu standardele SR ISO 31-x:1995, traducere a standardului ISO 31. Aceste standarde se referă la:

  • SR ISO 31-0:1994 Măsuri şi unităţi. Partea 0. Principii generale.
  • SR ISO 31-1:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 1. Spaţiu şi timp.
  • SR ISO 31-2:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 2. Fenomene periodice şi conexe.
  • SR ISO 31-3:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 3. Mecanică.
  • SR ISO 31-4:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 4. Căldură.
  • SR ISO 31-5:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 5. Electricitate şi magnetism.
  • SR ISO 31-6:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 6. Lumină şi radiaţii.
  • SR ISO 31-7:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 7. Acustică.
  • SR ISO 31-8:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 8. Chimie fizică şi fizică moleculară.
  • SR ISO 31-8:1995/C1:1996 Măsuri şi unităţi. Partea 8. Chimie fizică şi fizică moleculară.
  • SR ISO 31-9:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 9. Fizică atomică şi moleculară.
  • SR ISO 31-10:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 10. Reacţii nucleare şi radiaţii ionizante.
  • SR ISO 31-11:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 11. Semne şi simboluri matematice cu utilizare în ştiinţele fizicii şi în tehnică.
  • SR ISO 31-12:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 12. Numere caracteristice.
  • SR ISO 31-13:1995 Măsuri şi unităţi. Partea 13. Fizica stării solide.

Precum şi:

  • SR ISO 1000:1995 Unităţi şi recomandări pentru utilizarea submultiplilor zecimali precum şi a altor unităţi.

În afară de acestea, mai sunt în vigoare vechile standarde:

  • STAS 10085/1-75 Conversia valorilor numerice dintr-un sistem de unităţi în altul. Metode generale de conversiune.
  • STAS 10085/2-75 Unităţi de măsură care nu fac parte din siatemul internaţional (SI). Factori de conversiune.
  • STAS 10085/3-75 Conversiunea valorilor numerice dintr-un sistem de unităţi în altul. Tabele de conversiune.

[modifică] Note

  1. ^ Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 12, 1960
  2. ^ Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964, vol. 4, p. 418
  3. ^ Ordonanţa nr.20 din 21 august 1992 privind activitatea de metrologie
  4. ^ Ordonanţă nr.104 din 30 august 1999 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie
  5. ^ Stenograma şedinţei Camerei Deputaţilor din 8 septembrie 1998
  6. ^ John Wilkins An Essay Towards a Real Character and a Philosophical Language, Part II, Chap. VII, 'Of Measure', 1668
  7. ^ Tito Livio Burattini, Misura Universale, 1675
  8. ^ Unités de mesure - Le Système métrique - Origines, Quid
  9. ^ Istoric pe situl BIPM
  10. ^ a b c d e BIPM, op. cit. p.19
  11. ^ L'introduction du système métrique dans les Pays-Bas méridionaux, în Janus, J. Mertens. Revue internationale de l'histoire des sciences et de la médecine, t.60, pp. 1-12, 1973
  12. ^ Convention du Mètre, 1875
  13. ^ Vocabular internaţional de termeni utilizaţi în metrologie
  14. ^ SI, op. cit. p. 14
  15. ^ 1-re Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 1, 1889
  16. ^ Marcel Heldoorn The SIunits package (Broşura BIPM)
  17. ^ 10 Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 6, 1954
  18. ^ 11 Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 12, 1960
  19. ^ 14 Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 3, 1971
  20. ^ The World Factbook, Central Intelligence Agency, Appendix G, 2007
  21. ^ Guide for the Use of the International System of Units (SI) / NIST Special Publication 811, National Institute of Standards and Technology / Barry N. Taylor, 1995
  22. ^ 17 Conférence Générale des Poids et Mesures (1983), Résolution 1
  23. ^ a b c SI, op. cit., p.19
  24. ^ 1re Conférence Générale des Poids et Mesures (1889)
  25. ^ 13 Conférence Générale des Poids et Mesures (1967-1968), Résolution 1
  26. ^ Comité International des Poids et Mesures, 1946
  27. ^ a b c SI, op. cit., p.20
  28. ^ 13 Conférence Générale des Poids et Mesures (1967), Résolution 4
  29. ^ 14 Conférence Générale des Poids et Mesures (1971), Résolution 3
  30. ^ a b SI, op. cit., p.21
  31. ^ 16 Conférence Générale des Poids et Mesures (1979), Résolution 3
  32. ^ BIPM, op. cit. pp. 23, respectiv 113
  33. ^ BIPM, op. cit. p. 27
  34. ^ SI, op. cit. p. 22
  35. ^ BIPM, op. cit. p. 28
  36. ^ SI, op. cit. p. 23
  37. ^ BIPM, op. cit. p. 29
  38. ^ SI, op. cit. p. 24
  39. ^ BIPM, op. cit. pp. 41 - 46, respectiv pp. 130 - 135
  40. ^ a b c BIPM, op. cit. p. 32
  41. ^ a b SI, op. cit. p. 27
  42. ^ SI, op.cit. p. 28

[modifică] Bibliografie

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe


Unelte personale