Sărata Veche, Fălești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sărata Veche, Făleşti)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Sărata (dezambiguizare).
Sărata Veche
—  Comună  —
Sărata Veche se află în Moldova
{{{alt}}}
Sărata Veche
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°30′36″N 27°44′20″E / 47.5099983215332031°N 27.7388896942138672°E / 47.5099983215332031; 27.738889694213867247°30′36″N 27°44′20″E / 47.5099983215332031°N 27.7388896942138672°E / 47.5099983215332031; 27.7388896942138672

Țară  Republica Moldova
Raion Fălești
Atestare 1554

Localități componente Sărata Nouă, Hitrești

Guvernare
 - Primar Maria Galiț (PDM,017 iunie 2007)

Suprafață
 - Total 25 km²
Altitudine 78 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total 3.171 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Sărata Veche este o localitate-reședință de comună din raionul Fălești, Republica Moldova. Localitatea este situată mai sus de pîrîul Gîrla Mare și are o populație de 3.171 locuitori conforma datelor de la recensământul din 2004.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Aceasta localitate se întinde pe coastele celor două dealuri ce străjuiesc valea față-n față. In partea de sud a satului, se află iazul Gârla cu o suprafată de 200 de ha si o lungime de peste 5 km., gara Scumpia si satul Scumpia. Prin preajma satului, trece calea ferată Chișinău - Bălți. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrica de zahăr a raionului Fălești, care funcționează datorită culturii de sfeclă din regiune. Prin partea de asfințit a satului, trece drumul Sculeni-Fălesti si satul se margineste cu satul Călugar. În componenţa comunei se mai află două sate: Sărata Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Sleah. Comuna are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiştele, Sîngera (peste Gîrlă), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrinesti, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru .

Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărata Veche. Apele din anumite fîntini au un gust sălciu-sărat, de aceea sătenii sînt nevoiți să-și aducă apa de la fîntîni mai îndepărtate.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Monument din Sărata veche

Sărata Veche a fost întemeiată de băștinași în Evul Mediu : din acea vreme mai sunt două fîntîni, din bîrne de stejar, pe valea satului, două movile funerare și un mormînt cu obiecte votive, descoperit în anii 1977-78. La deshumarea lui, au participat persoane de la Institutul arheologic din Chișinău. sursa[Cercetări Arheologice in Moldova anii 1977-78, Chisinău, 1982 p. 5]

Prima atestare a localitătii este mentionată la 30 aprilie 1554, in "Documente privind istoria României, veacul al XVI-lea", Moldova, Bucureşti, 1951, vol. 2 pag. 61.

O situatie mai clară despre sat a apărut la începutul veacului al XIX-lea, cand Basarabia a fost alipită la Rusia, in urma tratatului "Pacea de la Bucureşti" dintre Imperiul Rus,Turcia, Prusia, Franţa si Imperiul Habsburgic, in anul 1812. Indată după aceste evenimente, Imperiul Rus, intre anii 1812- 1813, a făcut o evaluare despre starea bisericilor , iar in anul 1817, a efectuat recensămîntul populaţiei,referitor la starea socială, economică şi apartenenţa paminturilor in Basarabia. Paralel cu recensămîntul populaţia din Sărata Veche si din cele 8 ţinuturi ale Basarabiei (ţinutul Hotin, Bender, Ismail, Codru, Greceni, Soroca, Orhei si Iaşi, din care făcea parte si Sărata Veche) au fost impuşi să depună jurămintul de supuşenie şi credinţă Ţarului si Prestolului Rus. Între ţărănimea de la sate s-a iscat o mare panică, mulţi locuitori fugeau şi se ascundeau de aceste evenimente.

Pentri a indeplini prescripţia Ţarului, au fost organizate un comitet special, comisii cu ispravnici, inspectori şi revizori. S-a apelat la Biserica Moldovenească, in frunte cu Mitropolitul Gavriil(Bănulescu-Bodoni) ca, in toate eparhiele, să fie intocmite registre unde in faţa ispravnicului şi revizorului să fie înscrişi cei ce au depus jurămîntul. Să deie jurămintul erau impuşi nu numai modovenii, dar şi evreii, găgăuzii, bolgarii şi alte naţiuni ce locuiau pe acest pămînt. În formulare, localităţile şi populaţia erau introduşi după trei categorii: A- bogaţi; B- mijlocaşi; G- săraci; Erau introduşi şi slujitorii bisericeşti, şi cui aparţinea "Votcina" - moşia satului. Iată ce a fost introdus in registru despre Sărata Veche şi hutorul (odaia) ei:

"31. Sărata- la categoria A- (bogaţi) 3 preoţi; 1 diacon; 1 ponomar; 1 mazil; 2 ruptaşi; la categoria B- nimeni; la categoria G (săraci) 150 gospodarii; 3 vădane; 6 burlaci; Total - 164 bărbaţi si trei femei. Au fost incluşi şi locuitorii din hutor (odaia Sarata Noua). Număraţi erau numai partea bărbăteasca si femeile vădane, care aveau gospodărie si copii, deoarece trebuiau să plătească impozit. Satul şi moşia lui aparţineau boierului moldav Marelui Vesternic Iordache Rosetti (Росит) Roznovanu. Pe moşie erau păminturi arabile, păşune si fineţe in deajuns. Mai erau trei iazuri cu peşte şi 2 mori ce funcţionau cu apă. Depărtarea pînă la satul Scumpia era de o oră". Satul la acea vreme avea cea mai mare populaţie,după tîrgul şi mahalaua Făleşti, din ţinutul Iaşi. (sursa: [Труды БессарабскойГубернской ученной архивной Комисии. Кшинёв, 1907, том 3 стр. 114. под ред. И. Н. Халиппы.])

Conform actelor din Arhiva Națională a Republicii Moldova s-a constatat că, satele Sărata Veche si Sărata Nouă, pină in anii 1848-49, aparţineau boierului și Marelui Vesternic Iordache Ruset-Roznovanu și Logoftesei Anikia Rosetti Roznovanu. Boierii moldoveni, care n-au vrut să depuna jurămîntul Ţarului Rus, au fost nevoiţi să părăsească Basarabia.( sursa- "Catagrafii, fondul 134, inv.2 , dosarul 113 III pagina 315 - 370, (Arhiva Naţionala)".

Anul 1837, conform recensămintului, in Sărata Veche erau 112 de case cu 435 de barbati şi 402 de femei. In sat traiau Mazili (mazil - 1. Domn destituit; 2. boier scos din slujbă și supus la dări: gloata boierilor mazili și a boierinașilor, formau boierimea de la țară) Ei purtau familia Paladii si Zmeu. Mai trăiau şi Ruptaşi,(ruptáș 1. Acela care lua în arendă cîteva pogoane dintr-o moșie. 2 Clasa negustorilor care plăteaŭ rupta(impozit). În ultimul timp (pînă la 1848), fiii de preoți și ai clasei privilegiate purtau numele de familie Popovici si Bîrcă. Pentru familia Paladi, documentul de mazil a fost înminat de către kneazul moldav Konstantin Suzzi, in 1793,la 2 noiembrie; pentru familia Popovici- kneazul moldav Alexandru Moruzzi, in 1817; Mazilii si Ruptaşii erau număraţi la recensămînt separat.Ei erau oameni liberi, faţă de ţărănimea din sat.

Recensămîntul din anul 1859[modificare | modificare sursă]

Satul Sărata Veche in 1859 avea 146 de familii, dintre care 330 de bărbaţi şi 275 de femei. Pămînturile de pe moşia s. Sărata Veche si Sărata Nouă nu mai aparţineau boierilor moldoveni ,dar boierului rus, Ghiorghi Goilav şi feciorului său Stefan, .În anul 186I, în Rusia a avut loc reforma agrară ,eliberarea ţăranilor iobagi şi împroprietărirea lor cu pămînt.Pentru improprietărirea ţăranilor cu pămînt, in Regiunea Basarabia (aşa era numită Moldova) a fost alcătuită o comisie, in frunte cu Viceguvernatorului Regiunii Basarabia, Consilierul Kuţkevici- Kişkin, membrii comisiei de la dvoreni: Ludvig Sikard şi Konstantin Kazemir: de la biserică: stareţul mănăstirii Dobruşa, Inochentii: din partea ţăranilor din judeţul Iaşi, s. Sărata Veche Dimitrii Vasiliev Baxan şi judeţul Hotin s, Kriva Petre Nemeţ: desemnat de Guvernatorul militar, avocatul Localitaţilor Consilierul Navroţki: de la Ministerul Proprietaţilor de Stat Consilierul Strucov; de la Ministerul de Interne Consilierul Fon- Bradke; In realitate, pămîntul a fost repartizat peste 6-7 ani de la emiterea Decretului. (Sursa-,,Besarabia la momentul alipirii ei de Rusia, red. I. N. Halipa,1907)

Ţaranii din sat, care aveau familii, le-au fost repartizate aşa numitele ,,Nadeluri,, , care constituiau in jurul la 8 ha. pămint arabil, selişte şi toloacă. Bucuria ţăranilor din sat nu le-a fost mare. Ei trebuia sa-şi lucreze pămintul propriu ,dar şi al boierului de la care l-au primit, ca sa-l răscumpere. Iată lista cu numele de familie a ţăranilor ale căror suflete aparţineau boierului Goilav: Bacal; Baxan; Babin; Braniste ; Bulancia ; Bîrcă; Botnari; Belous; Bucătari; Gîlcă; Gorin; Glavan; Gladii; Golovatic; Ghiorghiţa; Gumenii; Grubii; Evteniţa; Niţa; Pleşca; Pogurschii; Pădureţ; Paraschivoi; Poperecinîi; Pavluţki; Rotari; Railean; Ruşciuk; Kreţ; Karp; Karas; Kaşu; Kaduc; Kotruţă; Krugleanca; Kuralari; Măciucă; Morari; Mureşan; Feredeu; Fodor; Fotea; Fusa; Frumosu; Fraţescu; Ciobanu; Ciornîi; Ciornogalov; Juncu; Scurtu; Suvac; Străin; Tinică; Tabaran; Troia; Iurciuk; Voloşciuk; Vrăncian; Zubic; In comisia de recensămint au intrat: 1) Nicolai Kaduc(Niţă); 2) Ilii Glavan;3) Ion Pogurschi; si4) V.Malenschi; (sursa-Condicele metricale a Parohiei Sarata Veche, jud. Balţi-Iaşi din [{Arhiva Natională a Moldovei, or. Chişinău, str. G. Asachi 67; fondul 211 inv.1; fondul 134 inv.2}].

Ţăranii nu aveau dreptul să părăsească sau să instrăineze pămîntul.Tocmai peste douăzeci de ani, in 1881, li s-a dat dreptul de instrăinare, dar numai la membrii obştei din s. Sărata Veche, care aşa şi se numea(obştea Sărata Veche). Acordul trebuiau sa-şi deie cel puţin două treimi din numărul de membri ai obştei din sat. La acea vreme, obştea constituia circa 120 de gospodării. Deoarece Sărata nu era sat de răzeşi, ţăranii erau impuşi să plătească impozit la statul rus, cîte zece ruble de suflet, pe an. Numaraţi erau numai partea bărbătească, indiferent de vîrstă. La inceputul veacului douăzeci(1904) in sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodărie reveneau căte 6-8 copii.

Ţăranii posedau pamint de improprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii si livezi. Boierul Goilav deţinea in sat 624 de desetine, in Sărata Noua- 999 de desetine, in Sărata-de-mijloc (Hîtreşti- 1579 de desetine. sursa(

  1. Zamfir Ralli-Arbure. Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001

În toamna anului 1927, obştea "Sărata Veche" compusă din 50 de locuitori au cumpărat de la boierii Maria şi Leonid Stamerov o sută de hectare de pămînt arabil, care era situat (după deal la dos) şi au platit boierilor- 1700000 de lei româneşti şi 200 de mii lei taxe. Conform declaraţiunii parţilor, pămintul avea următoarele hotare: La Nord - nadelul satului Sărata Veche, la Sud, cu iazul Gărla şi hotarul Almazov, la Vest- proprietatea domnului Şt. Goilav şi la Est, cu pămîntul exproprietărit de la Leomid Stamerov. Terenul menţionat a fost parcelat in modul următor:Alexsandru Cuparencu-5 ha.; Mihail Baxanu-3 ha; Simion Morariu-2 ha; Gheorghe Rărăncianu-2 ha; Constantin Rărancianu-2 ha; Anton Rărancianu-2 ha; Grigore Caras-1 ha; Ion Frumosu-2 ha; Grigore Palade-2 ha; Ion Efteniţa-5 ha; Gheorghe Caduc-2 ha; Dumitru Caras-2 ha;Mitrofan Palade-2 ha; Eftenie Caras-1 ha; Eftenie Branişte-1 ha; Gheorghe Cutoreanu-2 ha; Filip Caras-1 ha; Toader Glavan-1 ha; Andrei Sandu-2 ha; Grigore Maciura-2 ha; Eftenie Răileanu-1 ha; Simion şi Ştefan Branişte cite 2 ha; Ilie Glavan-1 ha; Vasile Tabaranu-1 ha; Vasile Baxan-10 ha; Gheorghe Golovatâi-2 ha; Efrosinia Rărancianu-2 ha; Andrei Rărancianu-2 ha; Efimie V. Fusu-2 ha; Pentelei Bacalu-2 ha; Maria V. Palade-1 ha; Grigore Rărancianu-3 ha; Simion Gr. Rărăncianu-1 ha; Vasilie Zubic-2 ha; Nichifor Zubic-1 ha; Gheorghe Zubic-1 ha; Chirică Răileanu-1 ha; Agafon Poperecinâi-3 ha; Ion Palade-2 ha; Andronic Palade-2 ha; Vasilie Branişte-2 ha; Zaharia Măciucă-1 ha; Mihail Palade-1 ha; Gheorghe Poperecinâi-2 ha; Andronic Răileanu-2 ha; Petrea Palade-2 ha; Ion Gh. Palade-1 ha; Spiridon Morariu-2 ha. şi Fevronia Glavan dreptul la 1 ha.. sursa [ Act constitutiv autentificat la 18 Maiu 1927 de către judecătoria ocolului rural Folesti, jud. Balti şi publicat in Monitorul Oficial nr. 139 din 26 iunie 1927]

Inainte de ocupaţia sovietică, edeficiile boiereşti şi curţile boierului Goilav, din Sărata, au fost cumpărate de către Pasecinic Nicolae, ca, mai apoi, să fie lăsate benevol Statului Sovietic pentru şcoli.

In anul 1940, la 28 Iunie, Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice. Odată cu întoarcerea autorităților ruseşti, de data aceasta comuniste- sovietice, comuna a devenit un Soviet sătesc. Numai peste un an, în 1941, la 13 iunie şi în Sărata Veche au fost gasiţi nişte "Duşmani ai Poporului," care, peste noapte, au fost arestaţi şi duşi în Siberia, în regiunea Tomsk. 1. Primul pe listă a fost Filip Baxan, născut in 1899, cu soţia Natalia, fiica Larisa şi feciorii Pavel si Vasilii; 2. Ştefan Baxan, n. 1895, cu soţia Vera, feciorii Grigorii şi Nicolai, cu fiicele Efrosinia , Eugenia, Parascovia si Tatiana; 3. Alexandru Cuparenco cu soţia Olga, fiul Fiodor, fiicele Eleonora, Ludmila şi Valentina; 4. Ion Gîlcă, n. în 1895 şi decedat în 1941, în lagărul "IVDELLAG" din Ural, cu soţia Efimia , feciorii Arcadie şi Spiridon şi fiicele Emilia şi Liuba;

După război, îin Sărata Veche, au fost puşi în cătuşe; 1. Mihail Cernei, născut în 1919; 2. Nichifor Cernogal, născut în 1896; 3. Ghiorghi Frăţescu, născut în 1909; 4. Simion Frăţescu, născut în 1902; 5. Nichifor Paladi, născut în 1898; 6. Foma Scurtu, născut în 1892; 7. Iacob Scurtu, născut în 1925; În anul 1949 în Sărata Veche au fost deportaţi în Siberia familiile: 1. Fedora Caras, născută în 1904, cu fiul Ghiorghi, fiicele Maria şi Valentina; 2. Agripina Cernei, cu fiicele Eudochia şi Maria; 3. Hristina Cernogal, născută în 1899, cu fiica Parascovia; 4. Dumitru Comarciuc, născut în 1903; cu soţia Nadejda, feciorul Vasilii, fiicele Ecaterina, Eugenia, Hristina şi Maria; 5. Liuba Comarciuc, născută în 1915, cu fuil Ghiorghi; 6. Anisia Fodor, născută in 1902, cu feciorii Ion şi Liomid şi fiica Varvara (care a fost îngropată de vie de un plug, pe care lucra noaptea la arat în Kazahstanul de Nord) 7. Fevronia Frăţescu, născută în 1913, cu fiicele Nina şi Emilia;8. Fedora Mariniuc, născută în 1890; 9. Anastasia Paladi,născută în 1889; 10. Ilie Pleşca, născut în 1905, cu soţia Alexandra, fiicele Cristina, Nina şi Valentina; 11. Zinovia Scurtu, născută în 1891, cu fiul Terinte şi fiica Elena; Dupa ce au fost ridicaţi, în sat s-a format Kolhoz, în locul obştei (Sărata Veche). Pămînturile, animalele şi vitele mari cornute au fost cu forţa luate în Kolhoz. sursa-[Localitaţile Republicii Moldova (fundaţia Draghiştea)redactor Iurii Colesnic, or. Chişinau, editia 2014 vol. 12]

Biserica din Sărata Veche[modificare | modificare sursă]

Ca majoritatea bisericilor din satele Moldovei, care au fost construite la sfîrşitu veacului XVIII- inceputul v. XIX, biserica din Sărata Veche a fost întemeiată în anul 1800, cu hramul Sfîntului Nicolai - făcător de minuni. Construită din nuiele, biserica era destul de şubredă. În schimb avea tot strictul necesar pentru petrecerea slujbelor şi obiceiurulor creştineşti. Preot la biserică era părintele Gheorghi, care se născuse prin anul 1704, iar în anul 1819, în luna noiembrie, a decedat la vîrsta de 115 ani şi a fost îngropat în sat de către părintele Fiodor şi părintele Ioann. (sursa- 1. [{Cartagrafii, fondul 134, p. 315-370, Arhiva Naţională]},2.{[Бессарабия в момент присоединения её к России под ред. И. Н. Халипы, 1907 г.}]) Peste o stuă de ani (1899), a fost construită actuala biserică, din piatră, de către obştea ţăranilor din sat şi boierul Ghiorghi Goilav. Paroh la biserică era părintele Ioan Luscalov, diacon- Dimitrii Zavata, din Scumpia, ponomar- Ghiorghi Galiţ. După războiul din 1941-45, biserica a fost închisă, doar la unele evenimente se mai băteau clopotele. Cîţiva ani in biserică a funcţionat biblioteca satului dar, după construcţia Casei de Cultură din sat, biserica a rămas pustie. La sfîrşitul anilor optzeci, cu ajutorul oamenilor din sat şi a Kolhozului ,,Patria", biserica a fost total renovată şi funcţionează. Hramul bisericii se petrece la 22 mai,cînd au fost mutate Sf. moaşte a lui Sf. Nicolai. sursa- ,,{[Cartea bisericii,,de la biserica Sf. Nicolai din Sărata Veche}].

Mai mult de douăzeci de ani paroh la biserică este părintele Mihail Curecheru.[necesită citare]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sărata Veche