Sărata Veche, Fălești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sărata Veche, Făleşti)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Sărata (dezambiguizare).
Sărata Veche
—  Comună  —
Sărata Veche se află în Moldova
{{{alt}}}
Sărata Veche
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°30′36″N 27°44′20″E / 47.5099983215332031°N 27.7388896942138672°E / 47.5099983215332031; 27.738889694213867247°30′36″N 27°44′20″E / 47.5099983215332031°N 27.7388896942138672°E / 47.5099983215332031; 27.7388896942138672

Țară  Republica Moldova
Raion Fălești
Atestare 1585

Localități componente Sărata Nouă, Hitrești

Guvernare
 - Primar Maria Galiț (PDM,017 iunie 2007)

Suprafață
 - Total 2500ha. Pămînt arabil  km²
Altitudine 78 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total 3.171 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Sărata Veche este o localitate, reședință de comună, din Raionul Fălești, Republica Moldova. Localitatea, situată mai sus de pîrîul Gîrla Mare, se întinde pe coastele celor două dealuri ce străjuiesc valea față-n față. In partea de sud a satului se afla iazul Garla cu o suprafata de 200ha si o lungime de peste 5km. Prin preajma satului trece calea ferată Chișinău - Bălți. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrica de zahăr a raionului Fălești, care funcționează mulțumită culturilor de sfeclă din regiune. Prin partea de asfințit a satului trece drumul Sculeni-Falesti si se margineste cu satul Calugar. Comuna Sărata Veche mai cuprinde încă două sate, Sărata Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești care se numeste Sleah. Comuna are circa 2500 ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria,mai sus- Caninipistele, Sîngera (peste Gîrlă), Vîlcele, Podișul,Planul popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Hîrtopul lui Vrănăceanu, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele mari, Stamiru și altele. Valea satului este remarcabilă prin faptul că în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărata Veche. Apele din anumite fantini au un gust salciu-sarat, sătenii fiind nevoiți să-și aducă apa de la fîntîni mai îndepărtate.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Monument din Sărata veche

Sărata Veche a fost întemeiată de băștinași în Evul Mediu : din acea vreme mai sunt două fîntîni, din bîrne de stejar, pe valea satului și un mormînt cu obiecte votive, descoperit în anii 1963-1965. La deshumarea lui au participat persoane de la institutul arheologic din Chișinău. Sătenii le spun la apa la "ghiol". Ocupația rusă a început în 1812

După cercetarea actelor din Arhiva Națională a Republicii Moldova s-a constatat ca, satele Sarata Veche si Sarata Noua, pina in anii 1848-49, apartineau boierului și Marelui Vesternic Iordache Ruset-Roznovanu și Logoftesei Anika Rosetti Roznovan. (s. Sculeni apartinea lui Nicolai Rosetti Roznovan-[{fost Domnitor al Moldovei}]) sursa- condicele metricale a Parohiei Sarata Veche, jud. Balt; Iasi din [{Arhiva Nationala a Moldovei, or. Chisinau, str. G. Asachi 67}].

Anul 1837, conform recensamintului, in s. Sarata Veche erau 112 case cu 435 barbati si 402 femei. In sat traiau Mazili-(mazil - 1. Domn destituit; 2. boier scos din slujbă și supus la dări: gloata boierilor mazili și a boierinașilor, formau boierimea de la țară) - ce purtau familia Paladii si Zmeu; si Ruptasi,(ruptáș m. Acela care lua în arendă cîte-va pogoane dintr´o moșie. Pl. Clasa negustorilor care plăteaŭ rupta. În ultimu timp (pînă la 1848), fiii de preoți și aĭ claseĭ privilegiate ce purtau numele de familie Popovici si Birca. Pentru familia Palade, gramota de mazil a fost inminata de catre cneazul moldav Konstantin Suzzi, in a. 1793 la 2 noiem.; Pentru familia Popovici- kneazul moldav Alexandru Moruzzi, in a. 1817; Posibil cel ce a construit biserica din Danuteni, Ungheni. Mazilii si Ruptasii erau numarati la recensamint separat , ei erau oameni liberi, fata de taranimea din sat. Recensamintul din anul 1859; Satul Sarata Veche la acea vreme avea 146 familii, dintre care 330 barbat si 275 femei.La acea vreme paminturile de pe mosia s. Sarata Veche si Sarata Noua nu mai apartineau boierilor moldoveni dar boierului rus, Ghiorghi Goilov si feciorului sau Stefan, care mai apoi a fugit in Franta de revolutie.In anul 186I in Rusia a avut loc reforma agrara (eliberarea taranilor iobagi) si improprietarirea lor cu pamint. Taranii din sat, care aveau familii, le-au fost repartizate asa numitele Nadeluri , care constituiau in jurul la 8 ha. pamint arabil, seliste si toloaca. Dar bucuria taranilor din sat nu le-a fost mare. Ei trebuia sa-si lucreze pamintul propriu dar si al boierului. La acea vreme in sat era boierul Goilov Ghiorghii, care avea tarani obligati sa-l slujeasca. Iata lista cu numele de familie care apartineau si erau obligati sa munciasca si pamintul boierului: Bacal; Baxan; Babii(in); Braniste ; Bulancia ; Birca; Botnari; Belous; Bucatari; Gilca; Gorin; Glavan; Gladii; Golovatic; Ghiorghita; Gumenii; Grubii; Evtenita; Nita; Plesca; Pogurschii; Paduret; Paraschivoi; Poperecinii; Pavlutski; Rotari; Railean; Rusciuk; Kretu; Karp; Karas; Kasu; Kaduc; Kotruta; Krugleanca; Kuralari; Maciuca; Morari; Muresan; Feredeu; Fodor; Fotea; Fusa; Frumosu; Fratescu; Ciobanu; Ciornii; Ciornogalov; Juncu; Scurtu; Suvac; Strain; Tinica; Tabaran; Troia; Iurciuk; Volosciuk; Vrancian; Zubic; In comisia de recensamint au intrat: 1) Nicolai Kaduc(Nita); 2) Ilii Glavan;3) Ion Pogurschi; si4) Malenschi; sursa-condicele metricale a Parohiei Sarata Veche, jud. Balt; Iasi din [{Arhiva Nationala a Moldovei, or. Chisinau, str. G. Asachi 67; fondul 211 inv.1; fondul 134 inv.2}].

Dar, taranii nu aveau dreptul sa paraseasca sau sa instraineze pamintul.Tocmai peste douazeci de ani, in 1881, li s-a dat dreptul de instrainare dar numai la membrii obstei din s. Sarata Veche, care asa si se numea(obstea Sarata Veche). Acordul trebuiau sa-si dee cel putin doua treimi din numarul de membri ai obstei din sat. La acea vreme obstea constituea circa 120 de gospodarii. Deoarece Sarata nu era sat de razesi, taranii erau impusi sa plateasca impozit la statul rus cate zece ruble de suflet, pe an. Numarati erau numai partea barbateasca, indiferent de virsta. La inceputul veacului douazeci(1904) in sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodarie reveneau cate 6-8 copii. Taranii posedau pamint de improprietarire-1015 desetine pe care predominau vii si livezi. Boierul Goilav detinea in sat 624 desetine, in Sarata Noua 999 desetine, in Sarata-d-mj (Hitresti) 1579 desetine. sursa- [

  1. Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabaiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001

] In toamna anului 1927, obstea "Sarata Veche" compusa din 50 locuitori au cumparat de la boierii Maria si Leonid Stamerov una suta hectare de pamint arabil care era situat (Dupa deal la Dos) si au platit statului romin 1700000 lei rominesti si 200 mii lei taxe. Conform declaratiunii partilor pamintul avea urmatoarele hotare: La Nord nadelul satului Sarata Veche la Sud, cu iazul Garla si hotarul Almazov, la Vest proprietatea Dlui St. Goilov si la Est cu pamintul exproprietarit de la Dl Leomid Stamerov. Terenul mentionat a fost parcelat in modul urmator:Alexsandru Cuparencu-5 ha.; Mihail Baxanu-3 ha; Simion Morariu-2 ha; Gheorghe Rarancianu-2 ha; Constantin Rarancianu-2 ha; Anton Rarancianu-2 ha; Grigore Caras-1 ha; Ion Frumosu-2 ha; Grigore Palade-2 ha; Ion Eftenita-5 ha; Gheorghe Caduc-2 ha; Dumitru Caras-2 ha;Mitrofan Palade-2 ha; Eftenie Caras-1 ha; Eftenie Braniste-1 ha; Gheorghe Cutureanu-2 ha; Filip Caras-1 ha; Toader Glavan-1 ha; Andrei Sandu-2 ha; Grigore Maciura-2 ha; Eftenie Raileanu-1 ha; Simion si Stefan Braniste cite 2 ha; Ilie Glavan-1 ha; Vasile Tabaranu-1 ha; Vasile Baxan-10 ha; Gheorghe Golovatai-2 ha; Efrosinia Rarancianu-2 ha; Andrei Rarancianu-2 ha; Efimie V. Fusu-2 ha; Pentelei Bacalu-2 ha; Maria V. Palade-1 ha; Grigore Rarancianu-3 ha; Simion Gr. Rarancianu-1 ha; Vasilie Zubic-2 ha; Nichifor Zubic-1 ha; Gheorghe Zubic-1 ha; Chirica Raileanu-1 ha; Agafon Poperecinai-3 ha; Ion Palade-2 ha; Andronic Palade-2 ha; Vasilie Braniste-2 ha; Zaharia Maciuca-1 ha; Mihail Palade-1 ha; Gheorghe Poperecinai-2 ha; Andronic Raileanu-2 ha; Petrea Palade-2 ha; Ion Gh. Palade-1 ha; Spiridon Morariu-2 ha. si Fevronia Glavan dreptul la 1 ha.. sursa [ Act constitutiv autentificat la 18 Maiu 1927 de catre judecatoria ocolului rural Falesti, jud. Balti si publicat in Monitorul Oficial nr. 139 din 26 iunie 1927] In anul 1940, la 28 Iunie Basarabia a fost ocupata de trupele sovietice. Odată cu întoarcerea autorităților ruse, de data asta comuniste- sovietice, comuna a devenit un Soviet sătesc. Numai peste un an, in 1941, la 13 iunie si in Sarata Veche au fost gasiti niste "Dusmani ai Poporului" care peste noapte au fost arestati si dusi in Siberia, in regiunea Tomsk. 1. Primul pe lista a fost Filip Baxan, nascut in 1899, cu sotia Natalia, fiica Larisa si feciorii Pavel si Vasilii; 2. Stefan Baxan, n. 1895, cu sotia Vera, feciorii Grigorii si Nicolai, cu fiicele Efrosinia , Eugenia, Parascovia si Tatiana; 3. Alexandru Cuparenco cu sotia Olga, fiul Fiodor, fiicele Eleonora, Ludmila si Valentina; 4. Ion Gilca, n. in 1895 si decedat in 1941 in lagarul "IVDELLAG" din Ural, cu sotia Efimia , feciorii Arcadie si Spiridon si fiicele Emilia si Liuba;

Dupa razboi, in Sarata Veche, au fost pusi in catuse; 1. Mihail Cernei,nascut in 1919; 2. Nichifor Cernogal nascut in 1896; 3. Ghiorghi Fratescu, nascut in 1909; 4. Simion Fratescu, nascut in 1902;

5. Nichifor Paladi, nascut in 1898; 6. Foma Scurtu, nascut in 1892; 7. Iacob Scurtu, nascut in 1925;

In anul 1949 in Sarata Veche au fost deportati in Siberia familiile: 1. Fedora Caras,nascuta in 1904, cu fiul Ghiorghi, fiicele Maria si Valentina; 2. Agripina Cernei, cu fiicele Eudochia si Maria; 3. Hristina Cernogal,nascuta in 1899; cu fiica Parascovia; 4. Dumitru Comarciuc, nascut in 1903; cu sotia Nadejda, feciorul Vasilii, fiicele Ecaterina, Eugenia, Hristina si Maria; 5. Liuba Comarciuc, nascuta in 1915, cu fuil Ghiorghi; 6. Anisia Fodor, nascuta in 1902, cu feciorii Ion si Liomid si fiica Varvara (care a fost ingropata de vie de un plug pe care lucra noaptea la arat in Kazahstanul de Nord) 7. Fevronia Fratescu, nascuta in 1913, cu fiicele Nina si Emilia;8. Fedora Mariniuc, nascuta in 1890; 9. Anastasia Paladi,nascuta in 1889; 10. Ilie Plesca, nascut in 1905, cu sotia Alexandra, fiicele Cristina, Nina si Valentina; 11. Zinovia Scurtu, nascuta in 1891, cu fiul Terinte si fiica Elena; Dupa ce au fost ridicati, in sat s-a format Colhoz, in locul obstei (Sarata Veche). Paminturile, animalele si vitele mari cornute au fost cu forta luate in Colhoz. sursa-[Localitatile Republicii Moldova (fundatia Draghistea)redactor Iurii Colesnic, or. Chisinau, editia 2014 vol. 12]

Biserica din Sarata Veche a fost construita in anul 1899 din piatra.[necesită citare]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sărata Veche