Sărata Veche, Fălești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sărata Veche, Făleşti)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Sărata (dezambiguizare).
Sărata Veche
—  Comună  —
Sărata Veche se află în Moldova
{{{alt}}}
Sărata Veche
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°30′36″N 27°44′20″E / 47.5099983215332031°N 27.7388896942138672°E / 47.5099983215332031; 27.738889694213867247°30′36″N 27°44′20″E / 47.5099983215332031°N 27.7388896942138672°E / 47.5099983215332031; 27.7388896942138672

Țară  Republica Moldova
Raion Fălești
Atestare 1585

Localități componente Sărata Nouă, Hitrești

Guvernare
 - Primar Maria Galiț (PDM,017 iunie 2007)

Suprafață
 - Total 2500ha. Pămînt arabil  km²
Altitudine 78 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total 3.171 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Sărata Veche este o localitate, reședință de comună, din Raionul Fălești, Republica Moldova. Localitatea, situată mai sus de pîrîul Gîrla Mare, se întinde pe coastele celor două dealuri ce străjuiesc valea față-n față. In partea de sud a satului se afla iazul Garla cu o suprafata de 200ha si o lungime de peste 5km. Prin preajma satului trece calea ferată Chișinău - Bălți. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrica de zahăr a raionului Fălești, care funcționează mulțumită culturilor de sfeclă din regiune.Prin partea de asfintit a satului trece drumul Sculeni-Falesti si se margineste cu satul Calugar. Comuna Sărata Veche mai cuprinde încă două sate, Sărata Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești care se numeste Sleah. Comuna are circa 2500 ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria,mai sus- Caninipistele, Sîngera (peste Gîrlă), Vîlcele, Podișul,Planul popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Hîrtopul lui Vrănăceanu, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele mari, Stamiru și altele. Valea satului este remarcabilă prin faptul că în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărata Veche. Apele din anumite fantini au un gust salciu-sarat, sătenii fiind nevoiți să-și aducă apa de la fîntîni mai îndepărtate.

Monument din Sărata veche

Sărata Veche a fost întemeiată de băștinași în Evul Mediu : din acea vreme mai sunt două fîntîni, din bîrne de stejar, pe valea satului și un mormînt cu obiecte votive, descoperit în anii 1963-1965. La deshumarea lui au participat persoane de la institutul arheologic din Chișinău. Autoritățile ruse le-au poreclit "fîntînile și mormântul turcilor" deoarece pentru dînșii, tot ce a existat înainte de stăpînirea rusească, a fost "turcesc", nu moldovenesc. Sătenii le spun la apa la "ghiol". Ocupația rusă a început în 1812.

Anul 1837, conform recensamintului, in s. Sarata Veche erau 112 case cu 435 barbati si 402 femei. In sat traiau Mazili-(mazil - 1. Domn destituit; 2. boier scos din slujbă și supus la dări: gloata boierilor mazili și a boierinașilor, formau boierimea de la țară) - ce purtau familia Paladii si Zmeu; si Ruptasi,(ruptáș m. Acela care lua în arendă cîte-va pogoane dintr´o moșie. Pl. Clasa negustorilor care plăteaŭ rupta. În ultimu timp (pînă la 1848), fiii de preoți și aĭ claseĭ privilegiate ce purtau numele de familie Popovici si Birca. Pentru familia Palade, gramota de mazil a fost inminata de catre cneazul moldav Konstantin Suzzi, in a. 1793 la 2 noiem.; Pentru familia Popovici- kneazul moldav Alexandru Moruzzi, in a. 1817; Posibil cel ce a construit biserica din Danuteni, Ungheni. Mazilii si Ruptasii erau numarati la recensamint separat , ei erau oameni liberi, fata de taranimea din sat. Recensamintul din anul 1859; Satul Sarata Veche la acea vreme avea 146 familii, dintre care 330 barbat si 275 femei.La acea vreme paminturile de pe mosia s. Sarata Veche si Sarata Noua nu mai apartineau boierilor moldoveni dar boierului rus, Ghiorghi Goilov si feciorului sau Stefan, care mai apoi a fugit in Franta de revolutie.In anul 186I in Rusia a avut loc reforma agrara (eliberarea taranilor iobagi) si improprietarirea lor cu pamint. Taranii din sat, care aveau familii, le-au fost repartizate asa numitele Nadeluri , care constituiau in jurul la 8 ha. pamint arabil, seliste si toloaca. Dar bucuria taranilor din sat nu le-a fost mare. Ei trebuia sa-si lucreze pamintul propriu dar si al boierului. La acea vreme in sat era boierul Goilov Ghiorghii, care avea tarani obligati sa-l slujeasca. Iata lista cu numele de familie care apartineau si erau obligati sa munciasca si pamintul boierului: Bacal; Baxan; Babii(in); Braniste ; Bulancia ; Birca; Botnari; Belous; Bucatari; Gilca; Gorin; Glavan; Gladii; Golovatic; Ghiorghita; Gumenii; Grubii; Evtenita; Nita; Plesca; Pogurschii; Paduret; Paraschivoi; Poperecinii; Pavlutski; Rotari; Railean; Rusciuk; Kretu; Karp; Karas; Kasu; Kaduc; Kotruta; Krugleanca; Kuralari; Maciuca; Morari; Muresan; Feredeu; Fodor; Fotea; Fusa; Frumosu; Fratescu; Ciobanu; Ciornii; Ciornogalov; Juncu; Scurtu; Suvac; Strain; Tinica; Tabaran; Troia; Iurciuk; Volosciuk; Vrancian; Zubic; In comisia de recensamint au intrat: 1) Nicolai Kaduc(Nita); 2) Ilii Glavan;3) Ion Pogurschi; si4) Malenschi;

Dar, taranii nu aveau dreptul sa paraseasca sau sa instraineze pamintul.Tocmai peste douazeci de ani, in 1881, li s-a dat dreptul de instrainare dar numai la membrii obstei din s. Sarata Veche, care asa si se numea(obstea Sarata Veche). Acordul trebuiau sa-si dee cel putin doua treimi din numarul de membri ai obstei din sat. La acea vreme obstea constituea circa 120 de gospodarii. Deoarece Sarata nu era sat de razesi, taranii erau impusi sa plateasca impozit la statul rus cate zece ruble de suflet, pe an. Numarati erau numai partea barbateasca, indiferent de virsta. La inceputul veacului douazeci(1904) in sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodarie reveneau cate 6-8 copii. Taranii posedau pamint de improprietarire-1015 desetine pe care predominau vii si livezi. Boierul Goilav detinea in sat 624 desetine, in Sarata Noua 999 desetine, in Sarata-d-mj (Hitresti) 1579 desetine. In toamna anului 1927, obstea "Sarata Veche" compusa din 50 locuitori au cumparat de la boierii Maria si Leonid Stamerov una suta  hectare de pamint arabil care era situat (Dupa deal la Dos) si au platit statului romin 1700000 lei rominesti si 200 mii lei taxe. Conform declaratiunii partilor pamintul avea urmatoarele hotare: La Nord nadelul satului Sarata Veche la Sud, cu iazul Garla si hotarul Almazov, la Vest proprietatea Dlui St. Goilov si la Est cu pamintul exproprietarit de la Dl Leomid Stamerov. Terenul mentionat a fost parcelat in modul urmator:Alexsandru Cuparencu-5 ha.; Mihail Baxanu-3 ha; Simion Morariu-2 ha; Gheorghe Rarancianu-2 ha; Constantin Rarancianu-2 ha; Anton Rarancianu-2 ha; Grigore Caras-1 ha; Ion Frumosu-2 ha; Grigore Palade-2 ha; Ion Eftenita-5 ha; Gheorghe Caduc-2 ha; Dumitru Caras-2 ha;Mitrofan Palade-2 ha; Eftenie Caras-1 ha; Eftenie Braniste-1 ha; Gheorghe Cutureanu-2 ha; Filip Caras-1 ha; Toader Glavan-1 ha; Andrei Sandu-2 ha; Grigore Maciura-2 ha; Eftenie Raileanu-1 ha; Simion si Stefan Braniste cite 2 ha; Ilie Glavan-1 ha; Vasile Tabaranu-1 ha; Vasile Baxan-10 ha; Gheorghe Golovatai-2 ha; Efrosinia Rarancianu-2 ha; Andrei Rarancianu-2 ha; Efimie V. Fusu-2 ha; Pentelei Bacalu-2 ha; Maria V. Palade-1 ha; Grigore Rarancianu-3 ha; Simion Gr. Rarancianu-1 ha; Vasilie Zubic-2 ha; Nichifor Zubic-1 ha;  Gheorghe Zubic-1 ha; Chirica Raileanu-1 ha;  Agafon Poperecinai-3 ha; Ion Palade-2 ha; Andronic Palade-2 ha; Vasilie Braniste-2 ha; Zaharia Maciuca-1 ha; Mihail Palade-1 ha; Gheorghe Poperecinai-2 ha; Andronic Raileanu-2 ha; Petrea Palade-2 ha; Ion Gh. Palade-1 ha; Spiridon Morariu-2 ha. si Fevronia Glavan dreptul la 1 ha.. Satul a devenit comună, iar în vara 1940, odată cu întoarcerea autorităților ruse, de data asta comuniste, comuna a devenit un Sovet sătesc, iar parcelele de pămînt au fost regrupate într-un colhoz.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sărata Veche