Sâg, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sâg
—  Comună  —
Localizarea în cadrul judeţului
Localizarea în România
Coordonate: 47°4′24″N 22°46′35″E / 47.07333, 22.77639
Ţară	România
Judeţ	Sălaj
Statut	Centru de comună
Atestare	1257
Sate componente	Sâg, Fizeş, Mal, Sârbi, Tusa
Guvernare
- Primar	Florian Bonţe (Partidul Democrat, apoi PD-L, ales 2000)
Suprafaţă
- Total	87,88  km²
Populaţie (2002)
- Total	3,476 locuitori
- Densitate	39.5 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poştal	{{{codpoştal}}}
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Site: Website (ro)

Sâg (maghiară Felsőszék) este o comună din judeţul Sălaj, Transilvania, România.

Cuprins 1 Aşezare geografică 2 Populaţie 3 Istorie 4 Economie 5 Turism 6 Drumuri 7 Altele 8 Legături externe

[modifică] Aşezare geografică

Este situată în partea de sud-vest a judeţului Sălaj. Comuna Sâg, cu un teritoriu administrativ în suprafaţă de 87,88 km², se întinde la contactul Munţilor Plopiş cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopişului. Se învecinează la vest cu Valcăul de Jos, la nord cu Bănişor şi Crasna, la est cu Cizer, iar în partea de sud cu Ciucea, judeţul Cluj, şi Borod, judeţul Bihor.

Comuna este situată pe latitudinea 47,08° şi longitudinea 22,82°. Clima este una tipic continental-temperată, cu temperaturi mai joase pe timp de iarnă şi veri mai răcoroase decât în restul judeţului. Satele care compun comuna sunt: Fizeş, Mal, Sâg, Sârbi şi Tusa. După cum se poate observa pe harta cu aşezarea satelor în comună, Fizeş şi Sâg sunt în partea de nord-vest a comunei, pe drumul care intră în comună dinspre Valcăul de Jos, în centrul satului Sâg urmând să se intersecteze cu drumul ce vine de la Zalău. Satul Mal se întinde pe toată partea de est, de la intrarea dinspre Bănişor-Crasna (Zalău) până jos la graniţa cu judeţul Cluj, pe partea dreaptă având comuna Cizer. Sârbi care este încadrat de Mal, Sâg şi Tusa este cel mai mic ca şi teritoriu, iar cea din urmă, Tusa cu cel mai mare teritoriu este poziţionată dinspre centru spre sud de-a lungul drumului judeţean spre Ciucea, până la hotarul împărţit de comună cu judeţele Cluj şi Bihor.

Cel mai mare teritoriu administrativ este deţinut în ordine de Tusa, Mal, Sâg, Fizeş şi Sârbi.

[modifică] Populaţie

Comuna Sâg este compusă din localităţile

• Fizeş 438 locuitori,
• Mal 1163,
• Sâg 758,
• Sârbi 307
• Tusa 810.

Numărul total de locuitori al comunei in urma recensământului din 2002 fiind de 3476 din care:

• 82,79% români,
• 0,17% maghiari,
• 14,15% rromi,
• 2,89% slovaci.

Populaţia majoritară este de naţionalitate română, zona fiind cunoscută şi in istoria locurilor ca una cu populaţie românească. În ultimii 15 ani a crescut simţitor numărul de rromi care locuiesc compact sub forma unui cătun la marginea satului Mal, ca referinţă între Mal-Sârbi şi Tusa. Populaţia de naţionalitate slovacă locuieşte iaraşi compact şi izolat la marginea satului Tusa aproape de hotarul comunei cu judeţul Bihor, zonă greu accesibila din cauza altitudinii la care se află, era pâna nu demult izolată îndeosebi pe timp de iarnă din cauza drumului inpracticabil şi nealimentată cu energie electrică, probleme care spre binele locuitorilor s-au rezolvat de un timp. Pană în urma cu 15-20 de ani slovacii mult mai numeroşi ca şi azi, erau întâlniţi şi în alte locuri din comună dar peste timp numărul lor a scăzut, mulţi dintre ei plecând în alte zone cu populaţie majoritară slovacă sau în Slovacia. Problemele demografice apar şi aici ca la nivel naţional prin decimarea segmentului de tineri şi implicit printr-un procent mai mare de locuitori cu vârste de peste 50 de ani. Reechilibrarea acestei situatii prin eventuala crestere a numărului populaţiei tinere este înca greu de prevazut, mulţi tineri fiind plecaţi la munca în vestul europei unde işi pot asigura un venit mai mare, întoarcerea lor nu este înca motivata de o situatie economica care sa le permita sa aiba venituri comparabile.

Primarul comunei este Ing. Bonţe Florian,agronom de meserie, se află la al doilea mandat in calitate de primar.

[modifică] Istorie

Din atestările documentare ale aşezărilor de la nivelul comunei sunt cuprinse în intervalul dintre secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, descoperirile arheologice au pus în lumină urmele locuirii pe aceste teritorii cu mult timp înaintea acestor datări, dovada acestei susţineri stând şi în tezaurul descoperit la Sâg, tezaur ce datează din epoca bronzului. Din punct de vedere al atestărilor documentare, Sâgul este aşezarea cu cea mai veche atestare documentară, fiind menţionat sub denumirea de Terra Szek în anul 1257. Celelalte localităţi sunt menţionate ceva mai târziu, Tusa din 1341, Sârbi din 1481, Mal din 1454 şi Fizeş din 1341. Zona era cunoscută ca una populată de români, mărturie sunt bisericele vechi ortodoxe încă existente şi dovezile rămase în urma celor care din diferite cauze s-au distrus de-a lungul timpului. Zona era una tipic aşezărilor ardeleneşti şi a facut parte din partea de nord-vest a Ardealului perioadei Austro-Ungare. Dupa unirea Ardealului cu Romania in 1918 facea parte din judetul Salaj, plasa Crasna si era un singur boier maghiar(Sandor) care ocupa terenuri in comuna. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a intrat sub ocupatia Ungariei odata cu o mare parte din Ardeal pana cand a fost eliberată in 1944. Dupa ultimul razboi mondial, la inceputul perioadei comuniste dupa revizuirea zonelor administrative, era integrată administrativ în regiunea Oradea, raionul Simleul Silvaniei. Perioada comunista şi-a lăsat amprenta prin colectivizarea satelor Sâg şi Fizeş, comuna devenea împărţită în două , cealaltă parte din diferite motive rămânând necolectivizată, iar tot în acest timp s-a pus în continuare bazele centrului administartiv-cultural al comunei în satul Sâg.

Biserica de lemn din Sârbi a fost ridicată la începutul secolului XVIII, mai precis în anul 1707. O bijuterie a vremurilor unde biserica ortodoxă româna era pusă la grele încercări din cauza dependenţei Transilvaniei de regimele de la Viena si Budapesta. Biserica a fost un model de inspiraţie în anul 1773 pentru Horea, conducătorul răscoalelor ţărănimii române împotriva feudalismului maghiar, la ridcarea unei alte biserici de către el. Din cauza unui trăsnet în anul 1956 a fost avariat o parte din acoperiş şi turnul bisericii, in urma renovării turnul bisericii şi-a pierdut din înălţimea originală fiind mai scurt în momentul actual. Interesant este că biserica a fost şi mai este folosită la slujbele religioase pentru înca puţin timp de către locuitorii satului , până la terminarea construcţiei noii biserici când vechea biserică din lemn şi piatră va rămâne ca mărturie a istoriei spirituale a localnicilor din micuţa aşezare Sârbi.

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Tusa a fost construita la sfârşitul secolului XVII. Este situată pe dealul de lângă centrul satului Tusa de unde se deschide o privelişte minunată asupra reliefului deluros şi înpădurit pe care sunt aşezate răzleţ gospodăriile localnicilor. Biserica construită din lemn masiv este foarte bine conservată şi se află intr-o stare foarte bună nesuferind prejudicii majore(incendii sau deteriorări) de-a lungul timpului. Biserica nu mai este folosită pentru slujbele religioase de obştea sătească de aproximativ 10 ani de când s-a construit noua biserica din sat.

[modifică] Economie

Comuna Sâg are o economie preponderent agricolă unde culturile de cartof şi cerealiere sunt predominante, iar creşterea animalelor, în special a bovinelor, este susţinută de ponderea mare a păşunilor din totalul terenului agricol de la nivelul comunei. Ramurile importante în gospodăriile individuale sunt zootehnia şi pomicultura. Datorită condiţiilor prielnice oferite de relieful existent aici, ramura de zootehnie este cea care in viitor are cele mai mari sanse de extindere si dezvoltare. Zonele întinse prielnice agriculturii sunt puţine fiind şi o cauză a faptului că pâna in anul 1989 doar localităţile Sâg şi Fizeş au fost colectivizate, in celealalte trei sate Mal, Tusa şi Sârbi terenurile agricole au aparţinut proprietarilor de drept şi au fost exploatate individual de către aceştia, pe timpurile respective în mare măsură nemecanizat, o situaţie nu des intâlnită în timpul comunismului din România. Livezile de pomi fructiferi în special pruni şi meri sunt des intâlnite, de aici de-a lungul timpului s-a intreţinut producţia de băuturi spirtoase, în acest caz a pălincii de prune. Pălinca de Zalău, cea mai cunoscută în întreaga ţara îşi trage reţeta din zonele cunoscute ca producători din judeţ, zona comunei Sâg fiind dacă nu cea mai importantă printre cele cele mai reprezentative la nivelul judeţului. În prezent se construieşte o altă păstrăvărie, pe cursul râului Barcău, ce va avea ca scop creşterea şi comercializarea pe piaţă în cantităţi industriale a peştelui spre deosebire de vechea păstrăvărie care urmăreşte mai mult satisfacerea consumatorilor de peşte (păstrăv de obicei) din zonele apropiate şi a turiştilor care vizitează zona. Comertul cu alimente si bauturi este dezvoltat la nivelul de strict necesar, iar in centrul satului Sag exista o piata de legume-fructe, animale si alte bunuri de consum, care se ţine săptămânal în fiecare sâmbată a săptămânii.

[modifică] Turism

Cu un relief deluros şi înpădurit în mare parte, cu păşuni întinse la marginea pădurilor, cu văi străbătute de râuri repezi tipici zonei muntoase, locaţia comunei Sâg este o atracţie pentru călătorii şi ieşiri în aer liber, beneficiind de privelişti foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri in mare parte de stejar,fag, brad, mesteacăn şi de un aer curat, practic neafectat de vreun factor poluant. Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreţi, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi. Turismul organizat, nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracţiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi şi Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct de vedere turistic, peisajele desprinse de pe culmea Plopişului, casele răspândite pe culmi şi gospodăriile izolate în bazinul superior al Barcăului, relieful carstic de la Izvoarele Barcăului(unde izvorăşte râul Barcău) şi împrejurimile ce fac omul să uite noţiunea timpului, toate culminând cu rezervaţia peisagisticã "Tusa - Barcău" dau un aer aparte zonei. Este o zonă recomandată iubitorilor de natura pură, de călătorii şi relaxare în aer liber sau pe timp cald a ieşirilor în grup la iarba verde lângă un izvor de apă rece sau amatorilor de pescuit pe râuri de munte. Pentru cei care nu doresc înnoptările în corturi, locurile de cazare se găsesc la Taberele şcolare, pensiunile turistice, gospodăriile private şi păstrăvăriile situate în localitatea Tusa.

Monumente:

• Biserica de lemn din Sârbi
• Biserica de lemn din Tusa

[modifică] Drumuri

Distanţa de reşedinţa judeţului Zalău este de cca. 30 de km, care sunt străbătuţi de un drum judeţean DJ191E (Zalău-Crasna-Sâg). Celălalt drum judeţean important pentru comună este DJ191D, drumul care leagă comuna Sâg de comuna vecină Ciucea din judeţul Cluj, drum lung de aproximativ 15 km, care facilitează accesul direct in artera europeană E60, având ca ţinte principale: într-o direcţie Oradea cca.75 km, mai departe (vama Borş, Ungaria) şi în cealaltă direcţie Cluj-Napoca cca. 70km. În cealaltă direcţie a drumului DJ191E, care duce către o altă comună vecină, Valcăul de Jos, se face mai departe legătura comunei cu Băile Boghiş, Nuşfalău (15km) comună traversată de drumul naţional DN1H cu destinaţiile (Zalău - Şimleul Silvaniei - Marghita - Oradea).

Drumul judeţean DJ191D care duce spre Ciucea va intra în viitorul apropiat într-o renovare capitală urmând a fi reasfaltat, stratul actual de asfalt fiind total distrus, din cauza neîntreţinerii lui pe o lungă durată de timp. Drumurile principale din fiecare sat au fost renovate în ultimii ani cu ajutorul unor fonduri obţinute de către primărie şi se află în prezent într-o stare bună, practicabile în toate anotimpurile, nu mai constituiesc o problemă pentru folosirea mijloacelor de transport.

[modifică] Altele

În centrul satului Sâg există un cabinet medical care deserveşte problemele de urgenţă şi o farmacie. Cel mai apropiat şi la îndemână spital este situat la aproximativ 15 km, în Crasna,care functioneaza si ca substatie a serviciului judeţean de ambulanţă.

La capitolul educaţie, în fiecare sat al comunei este o şcoală cu clasele primare (1-4) elevii fiind într-un număr foarte redus doar în Tusa şi Sâg funcţionează o şcoală generală cu clasele (1-8),în Sâg mai fiind şi una profesională de meserii până în clasa a-XI-a. Tot în centrul satului Sâg işi au sediul Primăria şi Consiliul Local al comunei la fel ca şi Secţia de Poliţie.

Primarii comunei de după 1990:

• -....1992 Oprea Petru;
• -1992-1996 Sârca Nicolae;
• -1996-2000 Costina Augustin;
• -2000-.... Bonţe Florian;

[modifică] Legături externe

Unele informaţii care alcătuiesc pagina despre comuna Sâg au fost posibile şi cu ajutorul paginii de web a consiliului judetean Salaj www.cjsj.ro, iar pozele cu bisericile vechi şi cu alte informatii despre zona munţilor Plopiş sunt în limba germana intru-un articol de pe pagina www.karpatenwilli.com

• Reportaj in limba germana despre zona muntilor plopis
• Harta Sâg
• Harta Mal
• Harta Tusa