Ruptura sino-sovietică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Preşedintele american Nixon se întâlneşte cu Şeful Partidului Comunist Chinez , Mao Ţe-Tung, 29 februarie 1972.
Ruptura chino-sovietică: Statele comuniste din 1980 de partea Uniunii Sovietice (roșu); pro-chineze (galben) și țările ne-aliniate conflictului: Coreea de Nord și Iugoslavia (negru).

Ruptura chino-sovietică a fost agravarea progresivă a relațiilor dintre Republica Populară Chineză (RPC) și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) în timpul Războiului Rece (1945-1991). Din 1956, țările au avut (în secret) divergențe ideologice, și, începând din 1961, comuniștii chinezi în mod oficial au denunțat „Grupul revizionist trădător al conducerii sovietice”. În anii 1960, această divergență intelectuală a devenit critică, continuând până la sfârșitul anilor 1980 - și totuși ea a fost adusă în discuție și la desființarea URSS-ului în 1991. Divergența doctrinară a celor două partide s-a datorat mai mult interesului național chinez sau rus, ca și modului de interpretare a ideologiilor marxiste.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]