Roman I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Roman I al Moldovei)
Salt la: Navigare, căutare
Roman I
Domn al Moldovei
Roman I
Domnie 1391 - 1394
Predecesor Petru al II-lea
Succesor Ștefan I
Casa Regală Mușatini
Tată Costea
Mamă Margareta (Mușata)
Mormântul lui Roman I Voievod la Mănăstirea Bogdana.

Roman I, numit și Roman Mușat[A] de unii istorici, a fost domn al Moldovei după moartea fratelui său Petru al II-lea, urcând pe tron cândva în intervalul decembrie 1391 - martie 1392, sfârșitul domniei sale fiind în decembrie 1394. A fost fiul voievodului Costea și al Mușatei.

Domnie[modificare | modificare sursă]

Ca domn, Roman I a recunoscut suzeranitatea regelui Poloniei, precum a recunoscut-o mai întâi fratele său Petru al II-lea (1387). În 1393, îl ajută pe cneazul Podoliei Teodor Koriatovici împotriva ducelui Witold al Lituaniei, în lupta lor pentru cetatea Camenița și teritoriul înconjurător. Fiind învinși (la Bratzlaw) Teodor Koriatovici se refugiază în Ungaria, iar Roman I pierde curând domnia și este inlocuit de fiul său Ștefan I. Unii cercetători afirmă că lui Roman I i se datorează începuturile orașului din Moldova ce îi poartă numele. Este îngropat în Mănăstirea Bogdana din Rădăuți.

În documentele rămase de la Roman I se remarcă titulatura pe care acesta o folosea, și care nu fusese folosită de nici unul dintre predecesorii săi: "Marele și singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod stăpânind Țara Moldovei de la munte, până la mare". Folosirea acestei titulaturi ne arată că procesul de unificare al cnezatelor de pe teritoriul Moldovei era încheiat. Mai mult, insistența utilizarii ei în acte, îndreptățește părerea că cel care a realizat această unire, este chiar Roman I.

În 5 ianuarie 1393 Roman I se folosește titulatura "Noi Roman voievod al Moldovei și moștenitor (domnitor) al întregii Țării Românești de la munte până la malul mării". El nefiind niciodată domnitor al Valahiei (Mari) sau Muntenia aici face referire prima dată la Moldova ca fiind micul teritoriu unde s-a creat entitatea teritorială moldovenească, apoi se referă la întreaga Țară Românească a Moldovei din estul Carpaților până la Marea Neagră.

Unul din cele mai vechi documente din Moldova este Uricul lui Roman I [1] din 1392 prin care voievodul, împreună cu fiii săi Alexandru și Bogdan, dăruiesc lui Ivănuș Viteazul "pentru credincioasa slujbă" trei sate pe Siret, fiind păstrat în original la Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale din București. Actul este redactat în limba slavonă, pe pergament, cu sigiliu de ceară atârnat și cu șnur de mătase roșie.

Note explicative[modificare | modificare sursă]

  • A În secolul al XVII-lea Grigore Ureche traduce eronat din limba slavă „fiul Mușatei” prin „ficiorul lui Mușatu”, apoi acest onomastic a devenit treptat nume de familie.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Uric (în evul mediu, în Moldova și în Maramureș): act de proprietate veșnică sau de donație acordat cuiva în trecut (din magh. Örök).
  2. ^ Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 447

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • „Enciclopedia Cugetarea” 1940, de Lucian Predescu
  • Revista „Magazin Istoric” nr. 1/ ianuarie/ 1982

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Petru al II-lea
Domn al Moldovei
1391 - 1394

Succesor:
Ștefan I