Robin George Collingwood

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
COLLINGWOOD ROBIN GEORGE mare.jpg

Robin George Collingwood (1889-1943). Filosof și arheolog britanic, renumit pentru opera sa din domeniul esteticii și filosofiei istoriei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Profesor de metafizică la Magdalen College, Oxford. A fost influențat în principal de idealiști italieni precum Croce, Gentile și Guido de Ruggiero, cu ultimul fiind de altfel prieten apropiat, precum și de figuri ca Hegel, Kant, Vico, Bradley și J.A. Smith. În timpul anilor ’50 și ’60 filosofia istoriei formulată de el a ocupat un loc central în dezbaterea referitoare la natura explicației în științele sociale și la faptul dacă acestea sunt reductibile la explicații din domeniul științelor naturii. În urma eforturilor interpretative ale lui W.H. Dray, contribuția lui Collingwood în domeniul filosofiei istoriei ajungea să fie considerată un antidot puternic la ideea de unitate metodologică a lui Carl Hempel. Collingwood este autorul unuia dintre cele mai importante tratate din meta-filosofie scris în prima jumătate a secolului al XX-lea, An Essay on Philosophical Method, care reprezintă o încercare susținută de explicare a motivelor pentru care filosofia este o disciplină autonomă cu o metodă și o tematică diferite de subiectele abordate în științele naturii și în cele exacte. El este deseori descris ca fiind unul dintre idealiștii britanici, deși această etichetă nu reușește să surprindă tipul său specific de idealism, care este mai degrabă conceptual decât metafizic. În corespondența sa cu Gilbert Ryle, Collingwood însuși respingea eticheta de „idealist” fiindcă nu era de acord cu asumpțiile raționaliste extreme, care au format o mare parte din idealismul britanic de la începutul celui de-al XX-lea.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Speculum Mentis, or The Map of Knowledge; An Essay on Philosophic Method; An Essay on Metaphysics; The New Leviathan; The Idea of Nature; The Idea of History etc.

Referințe[modificare | modificare sursă]

„Lucrarea lui Collingwood – filozof și istoric britanic de secol XX – reprezintă un demers remarcabil ce vizează tratarea ideii de natură prin prisma cosmologiei. Pornind de la ideea potrivit căreia au existat trei mari perioade în care filosofia și știința au fost în special interesate de acest subiect – Grecia clasică, Renașterea și epoca modernă –, autorul întreprinde o incursiune detaliată, comparativă, bogată informațional, prin marile momente ale cosmologiei. De la gânditorii ionieni la cei renascentiști, de la cei premoderni la cei contemporani, Collingwood se apleacă asupra unor concepte fundamentale precum materie-minte, spațiu-timp sau mișcare-nemișcare. El punctează, de asemenea, ecoul paradigmatic peste timp al unor nume precum Pitagora, Aristotel, Copernic, Newton, Kant, Hegel, Einstein sau Whitehead. Filosoful își încheie lucrarea cu propria sa teză asupra studiului cosmologiei: orice demers de înțelegere și abordare a științelor naturii trebuie să fie strâns legat de cercetarea istorică. Aceasta pentru că orice fapt care intră în sfera cosmologică nu poate fi cu adevărat înțeles independent de țesătura de fapte istorice care îl presupun. Așadar, viitorul cosmologiei este cel al „trecerii de la ideea de natură la ideea de istorie”. (Irina-Gabriela Buda, „România liberă”)

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]